„Chiar în coasta Chișinăului se taie, fără milă, pădurea de salcâm din ocolul silvic Criuleni. Pădure tânără și frumoasă!” , este mesajul plin de îngrijorare al unei activiste pentru protecția mediului. Diana Manoili locuiește în vecinătatea pădurii despre care a scris și a descoperit golurile din întâmplare, în timp ce ieșise cu familia să se plimbe. Cazul a ajuns și în atenția noastră, așa că am pornit să vedem ce fel de tăieri au loc. În teren, ne-a așteptat șeful ocolului silvic Criuleni, care ne-a declarat că acțiunile sunt autorizate, fiind vorba de tăierea a câtorva mii de salcâmi, de pe patru hectare, în patru locuri diferite. Silvicultorul ne-a mai spus că arborii au circa 40 de ani și sunt uscați deja. Ne-a mai dat asigurări că, în cel mult cinci ani, pe aceste spații, vom putea admira păduri noi de salcâm.
„În cadrul ocolului silvic Criuleni, în cantonul numărul unsprezece, în parcela șaptezeci și șase, subparcela A. Aici avem preconizat un tratament, conservare, crâng de jos. Se efectuează tratamentul dat, datorită faptului că arboretul deja este în vârstă, avem un arboret de patruzeci de ani la moment. Proveniența este din lăstar și a ajuns la vârsta exploatabilității și a început să se usuce în masă. Pentru ca pe viitor să avem rezultate bune, este necesar să intervenim cu tratamentul dat, să nu se piardă capacitatea de a regenera, de a drajona. Și iată, acum efectuăm această lucrare”, a spus șeful ocolului silvic Criuleni, Sergiu Stepaniuc.
Primele tăieri au început la mijlocul lunii ianuarie, dar din cauza zăpezii, apoi a ploilor, lucrările s-au cam împotmolit. Recent, au fost reluate în forță.
Defrișarea pădurii de salcâmi, din preajma satului Goian, a alarmat mai multă lume care locuiește prin vecinătate. Unii au venit să ceară explicații de la muncitori, alții au decis să aducă acest caz în vizorul autorităților și al mass-media.
„Eu am început să caut ONG-uri de mediu, am căutat datele voastre și am zis că o să scriem la presă, o să chemăm oamenii aici și astăzi ea cu febră, 39 și, și fata când discutam la telefon mă întreabă „mami cu cine vorbești, cu presa? Da, cu presa.” Dar mai avem o fetiță mai mare, doisprezece ani și noi îi responsabilizăm mereu, să nu arunce pe jos, să aibă grijă de animale, să nu dea cu piciorul, și când vezi situații de genul ăsta îți vine să-ți pui mâinile în cap și să te duci pur și simplu. Nu știi ce să faci”, a povestit Diana Manoili.
Diana a descoperit desfrișarea salcâmilor în timp ce se plimba împreună cu familia. Cunoaște bine locul, pentru că deseori face drumeții pe aici. Când a văzut golurile din pădure, a rămas fără cuvinte. Mai ales că și copiii ei o tot întrebau cine putea să facă rău pădurii.
„În weekend, eram cu copiii, noi obișnuim să mergem pe jos și ne-a atras atenția golul din pădure, după cum ați văzut și dumneavoastră nu se vede de la drum. Și am zis să intrăm, pentru că acolo este protejat cu o poartă și am intrat și ne-am speriat, mai ales că eram și cu copiii. Dar noi participăm la toate acțiunile de plantare a copacilor și cea mică de patru ani mă întreabă „mami ce e asta, de ce oamenii răi au tăiat copacii?” Nu poți să explici unui copil de patru ani că, toamna am fost la plantat, dar în iarnă copaci tineri, pentru că noi am văzut și în primăvară, când înfloresc acești salcâmi cât sunt de frumoși și nu poți să explici unui copil de patru ani că cineva taie copacii care sunt plantați de altcineva, ani mulți în urmă. Sunt copaci tineri”.
A făcut câteva fotografii și le-a postat pe rețelele sociale, cerând implicarea tuturor celor care au tangență cu protejarea pădurilor.
„Noi ne implicăm atunci când vedem. Noi am văzut foarte multe păsări acolo, copiii mei sunt cu hrană pentru păsări tot timpul în buzunare, și nu am putut să stăm așa. Nu am știut care este exact procedura sau care sunt pașii, sau cât de legal ei taie acești copaci și am zis să ne adresăm mai departe, ca să nu le permitem să distrugă întreaga pădure. Dacă sunt atât de multe animale, unde își găsesc ele mai departe adăpostul? E trist”.
De de altă parte, șeful ocolului silvic, în subordinea căruia se află și acest loc, susține că lucrările sunt autorizate și necesare. Copacii sunt bătrâni, de circa 40 de ani, spune Sergiu Stepaniuc, și este nevoie ca arborii să regenereze.
„Lucrările date sunt planificate de amenajamentul silvic, se face punerea în valoare cu un an înainte, se evaluează masa lemnoasă, volumul de masă lemnoasă care urmează a fi extrasă, după care se coordonează cu Agenția de Mediu, obținem autorizația de la dumnealor, de la Moldsilva și deja în baza autorizației se eliberează biletul silvic la pădurar, care urmează să efectueze lucrările date.
- Cei care au sesizat că se taie masiv, au zis că pădurea este tânără. - Nu, dacă ne uităm cu atenție, vedeți. Zece ani în urmă iată are asta, care a fost parcursă cu tăieri. Exact tăieri de genul acesta au fost parcurse. S-au efectuat curățiri iar la moment avem a doua curățire. Iată alături avem un parchet unde se efectuează la moment curățiri. Anul trecut am curățit vreo cinci hectare, anul acesta, iată unde vedeți movilele alea, acolo sunt extrase nuielele de la cioată și rămâne pădurea de viitor, arborele de viitor. - Din acelea rămân? - Da, exact, de la cioată. Deci salcâmul are proprietatea de a drajona și din rădăcină și de la cioată. De la cioată sunt lăstari, drajonii sunt de la rădăcină”.
Din spusele lui, la primăvară vor începe lucrările pentru a da viață unei noi păduri. Cu un tractor, rădăcinile copacilor vor fi rănite, iar datorită acestui proces vor crește puieți noi, așa numiții „drajoni”. Peste cinci ani, ei vor fi cei care vor forma pădurea tânără, fiind succesorii salcâmilor vechi.
„Iată e nuc uscat, aici a fost un nuc și e uscat. La salcâmul dat, iată tot îi cade coaja deja, vedeți? Majoritatea iacă așa sunt. La dânșii vârfurile sunt uscate practic șaizeci, șaptezeci de procente, pe jos mai este, care e mai tinerel mai este câte unul mai verde. Dar majoritatea vă spun iată sunt așa, de asta și am intervenit cu tratamentul dat. Iată vedeți, vârfurile la toți sunt uscate. Iată la acesta este uscat o sută de procente”.
Aceste explicații însă nu sunt convingătoare pentru autoarea postării, care pune la îndoială că pe aceste locuri vor apărea păduri noi.
„Eu sunt de la țară, și la timpurile noastre am plantat foarte mulți copaci împreună cu buneii noștri. Noi în fața casei avem o pădurice și atunci când se tăia un copac, se planta mai întâi unul și ulterior, peste doi, trei ani se tăia copacul acela. Deci era cu responsabilitate. Părinții mei de-a lungul ogrăzii au copaci de salcâm și eu am văzut cum cresc copacii de salcâm. Ei cresc foarte repede și cred că au de la patru ani în sus, maxim cincisprezece, pentru că sunt la mărime diferită, dar nu sunt foarte bătrâni, deci e o pădure tânără și dacă o să vedeți cum ea înflorește...e trist”.
„Lumea e îngrijorată pentru că nu este informată. Dar noi trebuie să dăm explicații”.
Nu doar aici se fac defrișări de pădure. La circa un kilometru distanță, pe un alt hectar, alți o mie de salcâmi au fost tăiați.
„Despre faptul că aici au loc defrisări, vedem și datorită acestui indicator făcut chiar dintr-un copac de salcâm. Aici este locul unde se desfășoară aceste tăieri, adică parchetul, anul și suprafața. Dacă ne uităm, tăierile au loc pe un hectar. Aici este începutul și din ce ne-au spus cei responsabili, fiecare teritoriu este marcat cu patru astfel de indicatoare. De aici încolo au loc tăierile și nu ar trebui să se mute mai încoace de acest copac. Cumva este o linie care nu mai poate fi depășită”.
„Are vreo 20 de ani. „- Dar cum putrezește el așa? - Iaca de la mijloc putrezește. - Ce i se întâmplă? - Nu are apă și se usucă”.
Și Inspectoratul de Protecție a Mediului din Criuleni afirmă că defrișările sunt legale. Însă, deocamdată nu au fost efectuate verificări în teren.
„Lucrările sunt autorizate, vom face deja verificări după ce masa lemnoasă va fi extrasă de acolo. „- Mai e ceva de făcut din partea autorităților, nu doar să verifice documentația, dar chiar la fața locului să verifice cât de corect se aplică, să nu fie un abuz din partea lor? - Noi .... la fața locului arborii de specia salcâm care se taie acolo, au vârsta de patruzeci de ani și e perioada optimă pentru recoltare. - Asta v-au zis cei de la ocolul silvic, că au patruzeci de ani? - Dar știm de lucrul acesta și noi”.
„Inspectoratul pentru Protecția Mediului...sâmbătă m-a sunat pădurarul și mi-a comunicat care e situația, eu luni dimineața deja am sunat și am discutat cu Inspectoratul de Mediu, le-am comunicat. Vă spun, am avut caz recent la Holercani și exact Inspectoratul de Mediu Dubăsari a cerut informații. Nu am mai așteptat să mă telefoneze ei, deja le-am dat eu informația”, a spus Stepaniuc.
Conform declarațiilor lor, în ultimul an s-au rărit cazurile de tăieri ilicite în pădurile din Criuleni. Și cantitatea de masă lemnoasă este în descreștere. Cei care sunt prinși, de obicei, fac parte din grupurile social-vulnerabile.
„- Sunt tăieri făcute special de către cei din familii vulnerabile și în special la transport folosesc căruța. - Nu sunt masive așa, care să dea de bănuit. - Nu, nu, nu, doi, trei metri steri”, a declarat șeful IPM Criuleni, Ion Guzun.
„- Dar aveți cazuri de tăieri ilicite ale pădurii? - Mai sunt, mai sunt dar sunt rare. Față de anii precedenți. - De ce credeți că sunt mai rare, cum se explică? - În anul 2023, eu în cadrul ocolului silvic am avut șase procese verbale întocmite, din ce țin minte, și îmi pare că sunt cam vreo nouă metri cubi de tăieri ilicite, pe tot anul. - Dar aveți siguranța că sunt doar acestea? Poate mai sunt dar nu s-au depistat. - Astea sunt. Noi avem așa un regulament, maistrul odată în lună, la jumătate de sector face un control operativ. Și el trece practic toate sectoarele. - Asta dacă aveți un maistru de bună credință. - Nu, ai mei sunt toți de bună credință. - Dar poate favorizează pe cineva. - Nu, de astea nu se întâmplă, că mai ies și eu și dacă depistăm, deja îi...”
Masa lemnoasă, ce va fi extrasă de pe aceste loturi, urmează să fie livrată populației din vecinătate, care are nevoie de lemn pentru foc. Toamna trecută, în raionul Criuleni au fost plantați copaci pe circa 90 de hectare. În total, Criuleni are circa 3500 de hectare de păduri.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan
