Din cele aproape 340 de mii de hectare de pădure, pe care le gestionează Agenția Moldsilva, aproape 3 mii sunt date în arendă. Până în 2016, pădurile puteau fi închiriate fie pentru relaxare, fie pentru vânătoare, chiar și pentru 49 de ani. S-a dat undă verde pentru arendare printr-o hotărâre de Guvern, semnată de Vasile Tarlev, în 2008. Imediat, sute de oameni s-au grăbit să-și ia bucăți de pădure, numărul de contracte ajungând la aproape 900. Dintre acestea, au rămas acum doar o treime, în valoare totală de 4,2 milioane anual. Pe terenurile arendate, sunt o mulțime de restricții, cum ar fi să nu se taie copaci sau să nu se ridice construcții greu de demolat. În realitate însă, abuzurile sunt la ordinea zilei.
Scandalul iscat în jurul cartierului Poiana Domnească, de langă orașul Durlești, este unul dintre cele mai cunoscute atunci când vorbim despre luarea în arendă a pădurii, pentru a construi case. Firma Batami încheiase un contract de arendă pentru 40 de hectare, pe care urma să construiască 88 de case de vacanță. Deși legislația obligă arendașii să ridice doar construcții ce pot fi ușor de demontat, colegii noștri de la Cutia Neagră Plus au surprins în decembrie 2020 un grup de muncitori, care montau fundații de beton.
Am revenit, după trei ani distanță, pe terenul discordiei și am constatat că, de la înălțime, construcțiile betonate nu se mai vedeau. Aflăm că arendașul le-a demolat, iar pe acest caz se desfășoară o urmărire penală.
„În perioada lunii iunie 2021, dlui din propriile resurse financiare, dar s-a demolat doar ce e la sol, a mai ramas ceva in sol. Agentia Moldsilva a suspendat contractul de arenda. Este un dosar mai complicat, cu implicarea multor persoane cu funcții de raspundere in anii trecuti. - Ne puteți da nume? - nu, ca este urmărire penală”, a spus șeful direcției juridice de la Agenția Moldsilva, Petru Ostafi.
Între timp, directorul companiei care a arendat cele 40 de hectare din pădurea de lângă Durlești susține că proiectul este absolut legal, la fel ca și prima etapă a lucrărilor și speră să obțină în instanță dreptul de a reveni la construcția caselor de vacanță. Acesta este un caz când pădurea este luată în arendă în scopuri de recreere. Doritorii puteau să închirieze pădurea și în scopul cinegetic, mai simplu spus pentru vânătoare. Potrivit legislației, arendașii nu pot ridica pe terenuri construcții complexe, din beton. Nu pot construi în interiorul pământului. Pot amenaja, de pildă, un foișor, ori o casă din bârne, astfel încât, la expirarea perioadei de arendă, să poată fi demolate fără dificultăți. Sunt foarte dese situațiile în care arendașii au comis abuzuri și au construit adevărate case din contul pădurilor.
„Sunt cazuri de edificare a construcțiilor capitale, noi efectuam controale stabilim prejudiciile, informam IPM pentru aplicarea amenzilor. Dar sunt cazuri si mai grave, mergem aici cu plângeri și informam Procuratura”, a spus șeful direcției juridice de la Agenția Moldsilva, Petru Ostafi.
Aceste verificări sunt efectuate de reprezentanții Agenției Moldsilva. Dar, sunt prea puțini angajați pentru volumul mare de lucru.
„Agenția are așa competențe, noi desfășurăm controale. După lege, nu mai puțin de o dată pe an. /Din păcate, personalul este foarte puțin și nu avem timp să o facem. Deja venim cu dispoziții și punem în sarcina întreprinderilor silvice. Facem controale planificate care se desfășoară primăvara și toamna”.
Cum a început arendarea pădurilor în Republica Moldova? Ne întoarcem în februarie 2008, atunci când cabinetul de miniștri, condus de Vasile Tarlev a semnat o hotărâre de de Guvern, prin care a dat undă verde pentru chiria plantațiilor forestiere.
„În februarie, iată suntem în februarie 2008, la solicitarea lui Voronin, guvernul Tarlev aprobă acea Hotărâre de Guvern și imediat se nasc, în câteva luni, până la sfârșitul anului 2008, câteva sute de contracte. Acele sute de contracte sunt publice și dacă o să verificați anul 2008 până în 2009 când pleacă comuniștii de la guvernare, o să descoperiți acolo contracte, nume sonore, oamenii nu se rușinau, așa era democrația în acea perioadă, nu se rușinau să-și ia pădure în arendă și respectiv o să descoperiți foarte multă protipendadă din acea perioadă, mai mari din politică și din alte instituții ale statului, care au luat câte o bucată de pădure în acest sens. Nu se temeau de nimeni, nu se temeau de public, respectiv și-au făcut acest hatâr fără absolut nici un fel de problemă”, a declarat fostul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu.
Fenomenul pădurilor luate în chirie a fost suspendat în 2012 și încetat în 2016, atunci când au fost introduse modificări la prima hotărâre de Guvern, semnată de Vasile Tarlev, la insistențele Ministerului Mediului, condus în acea perioadă de Valeriu Munteanu. Într-un interviu, fostul ministru ne-a dezvăluit că au fost exercitate presiuni pentru ca modificările să nu fie votate. În cele din urmă, documentul a fost votat, ceea ce a atras după sine o majorare de 5 ori a prețului pentru arenda în scopuri de recreere: de la 4 mii la 19 mii de lei per hectar. Au fost și alte modificări importante, menirea cărora a fost de a determina arendașii, de rea credință, să întoarcă pădurea înapoi statului.
„Anumite daune nu am putut să le reparăm și vă explic de ce. În perioada 2008-2015 s-au născut aproximativ 100 de case deja date în exploatare, și pădurea a și fost sustrasă. Zic sustrasă, în sensul de furt din avutul public după următoarea schemă. Decizia lui Tarlev nu doar a permis arenda pădurii, dar a permis și construcții așa zise ușoare. - Ușor demontabile. - Da, ușor demontabile care pentru toată lumea ar fi de înțeles un foișor. Iată închipuițivă că acel foișor, în 2015 când am venit la minister, erau case cu beciuri, cu bazin, cu teren de fotbal, iar proprietarii încercau să ne spună că orice este ușor demontabil. Am scris în acea hotărâre din 2016 că nu pot avea loc aceste jumătăți de măsură și respectiv s-au oprit construcțiile de beton în pădure. Nu o să vedeți nici un certificat de urbanism, nu o să vedeți nici o decizie care a permis în continuare acest lucru. Mai mult decât atât, având în vedere că Moldsilva era în subordinea Ministerului Mediului, pe mandatul meu de ministru m-am asigurat că nu vom da nici un act permisiv în acest sens. Arhicunoscut este contractul de la Durlești, unde s-a dorit parcelarea și respectiv construcția unui orășel acolo și noi nu am permis și au generat foarte multe dosare penale, urmăriri și nu s-a reușit furarea acestui teren”.
Fostul ministru a explicat schema prin care anumiți arendași abuzau de pădure.
„- La 49 de ani, când expiră acest contract ce se întâmplă mai departe? - Au existat sau există cel puțin cincizeci de case care au fost construite, s-a mers cu hotărâri de judecată pentru aprobarea acestor case și după care cumpărarea terenurilor aferente. - Legalizarea acestora. - Din punct de vedere al legislației Republicii Moldova, atâta timp cât cineva are o decizie de judecată irevocabilă, atunci pădurea a fost scoasă din proprietatea statului și transmisă pe căi iată, necinstite, acestor proprietari, dacă nu cumva există vreun dosar penal în care poate fi revăzut acest contract. - Proprietarul își legalizează casa sau și pământul de sub casă? Există diferențierea asta în instanță că tu ești proprietar pe construcție, dar pământul de dedesupt este în continuare din fondul forestier, luat în folosință, pe 49 de ani? - O bună parte din aceste terenuri nu au putut să fie furate până la urmă din proprietatea statului pentru că ne-am opus, pentru că am făcut reglementări și, din păcate, mulți continuă demersurile lor în instanța de judecată pentru a obliga Moldsilva să le înregistreze acele bunuri construite deja, case. Sunt diferite forme, nimeni nu scrie că e casă direct, spun că e un spațiu pentru recreere chiar dacă are bazin, chiar dacă are beci, chiar dacă are stadion de fotbal”.
Zile la rând, am tot purtat discuții cu fostul premier comunist, Vasile Tarlev, în încercarea de a obține un interviu televizat, la subiectul pădurilor date în arendă. În schimb, ne-a răspuns în scris. Acesta consideră că închirierea pădurilor nu este un lucru dăunător, ci doar că procesul trebuie monitorizat de instituțiile statului, iar dacă există încălcări, să fie semnalate cazurile.
„Arenda plantațiilor forestiere și pădurilor este o practica europeana și mondiala. În așa mod la maximum este necesar sa implicam oamenii in procesul de protecție a florii și faunei. Cred că este o practica bună. Însă este necesar ca structurile statului sa elaboreze mecanismul eficient de exploatare și monitorizare. Ce tine de procesul și deciziile autorităților cui de a încredința arenda și monitorizarea procesului este responsabilitatea persoanelor abilitate. În caz de încălcarea legislației și condițiilor contractuale este necesar sa fie luate măsuri urgente și eficiente dar nu de a anula procesul”.
În prezent, circa 0,8 la sută din pădurile aflate în gestiunea Agenției Moldsilva sunt luate în arendă, fiind vorba de circa 2,9 mii de hectare. Marea majoritate sunt în scop cinegetic, pentru că vânătoarea trebuie să se desfășoare pe terenuri mari, nu de câteva hectare. Dar, oricum contractele pentru arendarea în scop de recreere sunt cele mai multe, cele mai multe sunt în zona municipiului Chișinău. Anual, Agenția Moldsilva încasează circa 4,2 milioane de lei din plata pentru arenda pădurilor.
„De la an la an tot mai mulți vin și cer rezilierea contractelor, motivul fiind arenda mare”, a spus șeful direcției juridice de la Agenția Moldsilva, Petru Ostafi.
„Arendarea propriu-zisa nu dauneaza, dar dauneaza gestionarea proasta a terenurilor. Aici pot fi probleme. Ministerul verifica prin instituțiile sale aceste terenuri. Sunt pe rol si procese penale, a fost si in presă. Acolo unde ne-am autosesizat, se dau si amenzi”, a menționat secretarul de stat la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat.
După majorarea prețurilor pentru arenda pădurii, în 2016, majoritatea arendașilor au refuzat să plătească după ce a fost ajustat prețul și s-au adresat în instanțele de judecată. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în 2020, doar 58 de arendași din 346 de contracte de arendă active s-au conformat. În raport se mai spunea că în consecință doar în anul 2020, venitul ratat a fost de 12 milioane de lei. Potrivit jurnaliștilor de investigație, printre cei care au arendat păduri se numără mai mulți demnitari de stat, printre care foștii deputați Pavel Filip, Marcel Răducan și Anghel Agachi, dar și foștii miniștri în Guvernul Filat - Andrei Usatîi și Alexei Roibu.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan
