Republica Moldova are nevoie de susținere și mai multă expertiză în procesul de negocieri și aderare la Uniunea Europeană. Această expertiză ar putea fi obținută foarte ușor din partea Estoniei, care a aderat la spațiul comunitar acum 20 de ani. Cele două țări au mult mai multe lucruri în comun decât se pare la prima vedere. Și Estonia, și Moldova au trecut prin valurile deportărilor staliniste, iar independența față de Uniunea Sovietică nu a fost câștigată fără sacrificii. Totuși, în anii 2000 țara a ales cursul integrării europene. O echipă TV 8 a efectuat o vizită de câteva zile în Estonia în contextul în care în curând se împlinesc 20 de ani de când această țară a devenit membră a spațiului comunitar. Timp de o săptămână vă vom prezenta o serie de reportaje despre evoluția acestei țări și cum ne-ar putea ajuta experiența estonienilor să reformăm și să modernizăm mai rapid țara.
Estonia a obținut independența față de Uniunea Sovietică la 20 august 1991, cu doar o săptămână înaintea Republicii Moldova. Ruptura istorică a avut loc și acolo cu o mare mișcare de eliberare națională, care a reunit toate cele trei republici baltice. Aproape 2 milioane de oameni din Estonia, Letonia și Lituania au format un lanț uman de peste 600 km, de la Tallin până la Vilnius, pentru a protesta împotriva ocupației sovietice.
„Puteți vedea pozele în care noi toți ne țineam de mână, nu găsesc cuvinte, e emoționant. Aici noi am decis că noi suntem responsabili să trăim în țara în care vrem să trăim și că toți trebuie să ne implicăm, este locul nostru sfânt”.
„Unul dintre cele mai simbolice monumente din Tallin este memorialul victimelor comunismului. Este vorba despre două ziduri negre, pe care sunt scrise numele a peste 40 de mii de estonieni, care au fost deportați în Siberia. Au fost urcați în vagoane, iar mulți dintre ei nu s-au mai întors aici niciodată”.
„Au mers în vagoane pentru animale timp de trei săptămâni. Bunelul avea gospodărie au trăit bine și i-au luat tot și i-au dat o condamnare pentru toată viața”.
La 25 martie estonienii au comemorat 75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări staliniste. Sute de oameni s-au adunat în centrul capitalei Tallin, unde au aprins mii de lumânări și au ținut un minut de reculegere. Se spune că nu există nicio familie în Estonia care să nu fi fost afectată de deportările staliniste. Această femeie are cetățenie estoniană și spune că avea opt ani atunci când a fost deportată împreună cu buneii săi în Siberia. După moartea lui Stalin ea s-a întors acasă, însă buneii săi au murit acolo.
„Era foarte frig, nu aveam cu ce ne îmbrăca și nici ce mânca. Nu înțelegeam de ce nimeni nu ne dă ceva de mâncare. Bunelul și bunica erau stresați, mă temeam să îi întreb ceva, nimeni nu dorea să vorbească. Am stat acolo patru ani. Războiul trebuie să se termine, trebuie să trăim pașnic”.
„Au fost luați din casă și duși undeva în pădure, în nămol , mulți nu s-au întors. Multe rude de ale mele sunt în listă, este trist, e cam aceeași ce se întâmplă acum în Ucraina”.
Zilele trecute, în cadrul unei vizite la Tallin, mai mulți jurnaliști moldoveni au avut posibilitatea să discute inclusiv cu președintele Estoniei. Oficialul a precizat că și acolo populația a fost divizată, astfel că spre sfârșitul anilor 90 au avut multe polemici privind beneficiile aderării la UE. Le-a luat în jur de zece ani să convingă populația că blocul comunitar este opțiunea ideală, iar după finalizarea negocierilor, a fost organizat un referendum.
„Au fost 50 procente pentru și 50 împotrivă, dar președintele de la timpul acela a călătorit mult și a explicat importanța Uniunii Europene și oamenii au decis să aderăm. Noi și acum avem încă diferențe și trebuie să ne apărăm opiniile noastre în fața Parlamentului European, în fața Comisiei Europene. Este o călătorie lungă, cu urcușuri și coborâșuri, dar dacă simțiți asta, doriți asta o să deveniți membru al UE”.
Estonienii spun că sunt mulțumiți de schimbările pe care le-a adus Uniunea Europeană în țara lor.
„Sunt aici de foarte mulți ani, de când era încă Uniunea Sovietică, totul e schimbat acum, nimic nu mai este la fel. Oamenii trăiesc mai bine și sunt sigur că sunt mai fericiți acum”.
„Nivelul de corupție la noi este foarte mic, desigur asta a impulsionat dezvoltarea țării. În primul rând trebuie să rezolvi problema corupției și doar după poți face reforme mari. Ce vă doriți? - Siguranță, un mediu prietenos pentru creșterea copiilor și oportunități pentru educație și muncă”.
„Noi am rămas cu 50 de ani în urmă de alții și în cei 20 de ani nu putem să-i depășim. Nu trebuie schimbat nimic, totul e bine, vom reuși. Dacă nu ne vor bombarda, atunci va fi totul bine”.
„În Estonia, la Tallin transportul public este organizat impecabil, autobuzele ajung la secundă, sunt confortabile, frumoase, de automobil personal nici nu am nevoie. Foarte rapid a crescut șomajul, oamenii economisesc”.
„A venit UE, la început am crezut că ne va influența negativ viața, dar la mine personal cu timpul viața s-a îmbunătățit. Sigur sunt plusuri și minusuri ca în tot, în special în ultima perioada s-au schimbat multe, are legătură sigur cu războiul. Foarte rapid a crescut șomajul, oamenii economisesc, este criza economică”.
La Tallin am discutat și cu ambasadorul Republicii Moldova, Ion Stăvilă. Diplomatul spune că Estonia s-a angajat să susțină plenar țara noastră în procesul de aderare la UE, iar experiența acestei țări și faptul că a trecut prin provocări similare ne-ar putea ajuta să grăbim cu câțiva ani dezvoltarea țării.
„Ce ne interesează pe noi, practic tot. Dacă vorbim de procesul negocieri privind aderare la UE, ne interesează experiența Estoniei practic în toate cele 33 de capitole, dar avem și un interes deosebit în domeniul digitalizării. Există proiecte concrete în ceea ce privește digitalizarea sistemului sănătății publice în RM, digitalizarea sistemului educațional. Din 2006 până în momentul de față Estonia ne-a oferit peste zece milioane de euro pentru implementarea a peste 260 de proiecte”.
„În 2024 se împlinesc 20 de ani de când Estonia a aderat la Uniunea Europeană. În această perioadă economia țării s-a dezvoltat, iar acum este considerată ca fiind una foarte avansată. Totodată, în prezent Estonia este cea mai digitalizată țară din lume, ceea ce a redus considerabil indicele corupției. În 2023, salariul mediu lunar a fost de aproape 1600 de euro, iar PIBul pe cap de locuitor este cel mai mare dintre fostele republici ale URSS”.
În prezent, populația Estoniei este de aproximativ 1,4 milioane de oameni. Odată cu aderarea la UE, această țară baltică a aderat și la NATO. Săptămâna viitoare vom difuza mai multe materiale despre dezvoltarea acestei țări în cadrul Uniunii Europene și ce lecții prețioase poate învăța de la estonieni Republica Moldova.
