Ziua Pământului 2024 se celebrează, ca în fiecare an, la data de 22 aprilie, pentru a ne aminti că Terra este „singura noastră casă”. Ziua Pământului, numită şi „Ziua Internațională a Mamei Pământ”, o sărbătoare dedicată conștientizării importanţei și aprecierii mediului înconjurător și care promovează acțiuni pentru protejarea și conservarea resurselor naturale ale planetei noastre, a fost propusă, în 1970, de către senatorul american Gaylord Nelson, pentru a se organiza proteste pe scară largă împotriva poluării industriale și a distrugerii mediului.
Iniţial, a fost vorba de o reacţie la un dezastru – marea scurgere de petrol care a avut loc, în urma unei explozii la o sondă, în largul coastei Santa Barbara din California, în 1969, soldată cu uciderea a peste 10 000 de păsări marine, delfini, foci și lei de mare.
În aceeaşi perioadă, au avut loc şi alte evenimente cu efecte nefericite asupra mediului – un accident nuclear în Carolina de Sud, la centrala nucleară din Savannah River, din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată „semn al prosperității”.
La „Ziua Pământului”, din 22 aprilie 1970, au participat circa 20 de milioane de americani (fiind considerat cel mai mare protest de o singură zi din istoria omenirii), iar în 1990, peste două decenii, această zi a fost marcată în 141 de ţări, de către aproximativ 200 de milioane de oameni, împrejurare care a dat un impuls uriaş activităţilor de reciclare, la nivel mondial.
Tema pentru Ziua Pământului 2024 este „Planeta vs Plastic”, pentru a atrage atenţia asupra pericolului imens pentru sănătatea oamenilor şi a naturii, pentru echilibrul delicat al vieţii pe Pământ, generat de materialele plastice, propunându-se o reducere a producţiei de materiale plastice, de orice fel, până în 2040, cu 60% şi realizarea unor investiţii în tehnologii şi materiale inovatoare, pentru a construi o lume fără plastic.
În fiecare an, peste 380 de milioane de tone de plastic sunt produse la nivel mondial. Se estimează că peste opt milioane de tone de plastic ajung în oceane în fiecare an; apele și oceanele sunt pline de deșeuri de plastic, de la ambalaje și pungi, până la microplastice invizibile cu ochiul liber.
Miliarde de animale marine și păsări sunt afectate de plasticul din oceane, fie prin înghițirea directă a deșeurilor, fie prin încurcarea și sufocarea în masele de plastic.
Plasticul nu afectează doar apele, ci și solul și ecosistemele terestre; deoarece plasticul nu reacționează chimic cu majoritatea celorlalte substanțe, înseamnă că nici nu se descompune; deșeurile de plastic aruncate în mediu pot persista sute sau chiar mii de ani, poluând solul și afectând biodiversitatea. Reciclarea unui milion de tone de plastic echivalează, potrivit datelor UE, cu retragerea din circulaţie a unui milion de maşini (în ceea ce priveşte emisiile de CO2).
Curiozități despre planeta Pământ:
- Granița dintre atmosfera planetei și spațiu se numește Linia Karman. Aceasta este situată la 100 de kilometri deasupra nivelului mării. 75% din masa atmosferică se află în primii 11 kilometri de atmosferă, măsurați de la suprafața mării în sus.
- Pământul este cea mai densă planetă, ocupând locul al cincilea în Sistemul Solar, ca mărime. Cele mai abundente elemente chimice de pe planeta noastră sunt fierul (circa 32%), oxigenul (circa 30%) și siliciul (aproximativ 15%).
- Deocamdată, Pământul este singurul corp astronomic pe care există viață. În urmă cu un deceniu, s-a estimat că există aproximativ 8,7 milioane de specii de ființe catalogate (6,5 milioane pe uscat, 2,2 milioane în apă).
- Gravitația nu este aceeași peste tot pe Pământ. Planeta Pământ nu are forma unei sfere perfecte, ci o formă mai apropiată de o elipsă. În plus, solul terestru este neregulat, iar masa planetei noastre nu este distribuită omogen. Aceasta determină variații ale valorii câmpului gravitațional. Astfel, de exemplu, pe măsură ce ne deplasăm de la ecuator spre poli, intensitatea câmpului gravitațional crește treptat, deși diferența este imperceptibilă pentru oameni.
- Marea Barieră de Corali, situată în largul coastei Australiei, este cea mai mare structură vie de pe planetă, până la punctul că acesta este singura asemenea creație ce poate fi văzută din spațiu. Se întinde pe mai mult de 2.000 kilometri și găzduiește mii de specii marine. În 1981, a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.
- Respirația umană devine imposibilă la o altitudine de nouă kilometri, deși până la aproximativ 115 kilometri atmosfera conține oxigen.
- Cel mai uscat loc de pe Pământ este în deșertul Atacama din Chile și Peru. Acolo sunt locuri în care nu a plouat niciodată.
