După ce anul trecut, pentru prima dată în istoria Moldovei, a fost stabilit un salariu minim unic pe țară, care între timp a ajuns la 5000 de lei, sindicatele vor negocia o nouă majorare. Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Igor Zubcu a declarat în cadrul emisiunii „Moldova Gândește LIVE” de la TV8 că acesta ar putea ajunge la 6850 de lei. Totodată, potrivit fostului viceministru al Finanțelor, Iuri Cicibaba, se atestă o creștere generală a salariilor în țară.
Președintele CNSM a menționat că deși Constituția Republicii Moldova prevede că angajatul ar trebui să aibă un salariu care să-i permită lui și familiei sale un trai decent, cu regret realitățile sunt altele. Totuși, în ultimii ani s-au făcut pași importanți în depășirea acestei situații.
„Anul trecut, noi am reușit pentru prima dată în istoria Moldovei să unificăm salariul minim, pentru că aveam mai multe salarii minime pe domenii. (...) Dacă vorbim comparativ cu anul 2023, salariul minim a crescut cu 25% sau cu 1000 de lei de la 4000 la 5000 de lei, o creștere, în opinia mea, istorică (...)Noi, sindicatele ne-am propus să fie 50% din salariul mediu pe țară, dar în rezultatul negocierilor am ajuns la compromisul de 5000 de lei”, a declarat Igor Zubcu.
Însă, potrivit lui, negocierile continuă și sindicatele își propun să obțină noi majorări.
„Pentru anul acesta am constat că 50% din salariul meniu prognozat ar fi 6850 de lei și bineînțeles că vom veni pe platforma Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective cu aceste solicitări de a stabili acest salariu. Totodată, avem negocieri cu partenerii sociali și propunerea ca să stabilim un grafic eșalonat al creșterilor”, a mai spus președintele CNSM.
De altă parte, fostul viceministru al Finanțelor, Iuri Cicibaba, a declarat că putem vorbi și de o majorarea generală a salariilor în Moldova.
„Dacă e să comparăm cu România, da, avem salarii mai mici, dar decalajul care a fost între salarii dintre România și Republica Moldova pe parcursul ultimilor doi ani a scăzut. Dacă acum 3-4 ani, decalajul dintre aceeași structură, aceeași abordare și aceeași funcție a angajaților din aceeași industrie, era de 25%, acum, el a scăzut la 15%”, a spus Iuri Cicibaba
Dar acesta a recunoscut, că pe lângă inflația care a influențat această creștere, un alt factor ar fi deficitul de angajați calificați.
„ Angajatorii sunt nevoiți să crească salariul pentru a găsi personal, deci el este gata să achite mai mult nu doar din cauza inflației, dar și pentru că nu poate găsi oameni care să facă lucrul care este așteptat. Da, periodic se întâmplă crize care schimbă abordarea, dar în general salariile au crescut și au acestă tendință mai departe, dar depinde și de creșterea economică. Dacă avem creștere economică, avem și salarii mari”, a menționat fostul
În plus, invitații emisiunii au punctat că salariul poate fi negociat atât la nivel individual, cât și național la nivel de sindicate, patronate.
„Scopul nostru la nivel național al Confederației este să negociem salariul minim pe țară ca el să fie unul mai mare. Deoarece în dependență de salariul minim, fiecare ramură poate să negocieze suplimentar, de exemplu dacă la moment salariul minim pe țară este 5000 de lei, în ramura construcțiilor este 6500 de lei stabilit în cadrul negocierilor colective la nivel de ramură”, susține Igor Zubcu.
Or, salariul mini este cel care „dă tonul”, iar angajatorul este obligat să respecte acest prag minim de salarizare, în caz formal vorbim de muncă informală.
„Salariul minim stabilit de stat este foarte important atât pentru angajator cat și pentru angajați, dar când e vorba de antreprenor - angajat trebuie să se negocieze. Angajatorul, de facto, cumpără timpul angajatului și cu cât el este gata să vândă timpul său, deci noi vorbim de 169 de ore în lună, câte 40 de ore pe săptămână. Deci e vânzare cumpărare”, a declarat fostul viceministru al Finanțelor, Iuri Cicibaba.
Pentru anul 2024, mărimea salariului minim pe ţară este 5000 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în mediu pe lună) sau 29,58 lei pe oră.
