Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1687: Fum la Soci, morți la Harkov și felicitarea lui Dodon. Rusia atacă masiv Kievul de ziua lui Putin

/VIDEO/ „Prima Casă”, la un pas de faliment? Moldovenii nu mai sunt interesați de acest program

n647752v5_PRIMA CASA.mxf.00_01_53_11.Still001
06 mai 2024, ora 19:15

Ajuns în prag de faliment, statul vrea să salveze programul guvernamental „Prima Casă”. Se întâmplă după ce anul trecut, prin intermediul acestuia, au fost oferite doar 60 de credite. Programul, menit să asigure familiile tinere cu spațiul locativ, nu mai este atractiv, având condiții de finanțare învechite în raport cu ceea ce oferă acum băncile, susțin agenții imobiliari. Autoritățile recunosc problema și promit să vină în scurt timp cu o relaxare ce va spori atractivitatea „Prima Casă”.

Mai mulți agenții imobiliari constată că anul trecut tranzacțiile prin intermediul programului „Prima Casă” mai degrabă au fost excepții decât normalitate.

„În 2018, practic din totalul numărului de vânzări pe care le efectuam prin credit ipotecar, aproximativ 20-25 la sută erau prin Prima Casă. La moment din păcate sunt tot mai puțini oameni, practic anul trecut nu am avut niciun client, au fost foarte puțini pe piață. Anul acesta am avut una sau două maxim solicitări”.

Experții susțin că accesarea unui credit prin intermediul programului este o procedură birocratică. Dar cea mai mare problemă pentru proiectul guvernamental este că împrumutul ipotecar clasic a devenit mai avantajos.

„Procentul pentru „Prima Casă”, anul trecut a fost cel mai mare de la momentul lansării. Pachetul de documente este destul de mare și în caz că pe parcursul anilor familia se mărește și decide să treacă de la un imobil la altul, procedura de vânzare este un pic mai complicată decât la bancă, adică trebuie de întors 100 de procente creditul, ca să porți cumpăra un alt apartament”.

„Ratele dobânzilor trebuie să fie mult mai micșorate în comparație cu un credit simplu, noi vedem acum că sunt bănci care oferă dobânda de 7,5%, respectiv pentru prima casă ar fi ok să fie măcar un 6,5% -7% ca oamenii să apeleze tot mai mult la acest program”.

O altă cauză a scăderii atractivității programului este și suma maximă care poate fi oferită de bancă. În prezent, plafonul maxim al costului locuinței nu trebuie să fie mai mare de un milion de lei, ceea ce înseamnă puțin peste 50 de mii de euro. Doar că din 2018 și până acum prețul locuințelor a crescut semnificativ. În Chișinău, de exemplu, în un apartament de 60 de metri pătrați costă deja mai mult de un milion și jumătate de lei.

„În suma de un milion de lei la ziua de astăzi ceva atrăgător pentru familiile tinere sau bugetari e foarte limitat și probabil pot să spun că nici nu există. Suma la bancă e cu mult mai mare decât ceea ce oferă Programul „ Prima Casă. Cred că dacă minimum s-ar dubla această sumă ar reveni la acest produs cetățenii, deoarece și prima rată este cu mult mai mică”.

Ministerul Finanțelor susține că depune eforturi pentru a salva proiectul și nemijlocit situația familiilor tinere, care trebuie să muncească o viață în Moldova ca să adune bani de o casă. Astfel, Guvernul va propune mai multe modificări, în funcție de impactul bugetar și posibilitățile reale ale statului. Una din soluții este majorarea plafonului de împrumut.

„Primul este majorarea valorii, vorbim de 2,5 milioane probabil, o să vedem. Vorbim de subiecții, care urmează să poată beneficia. Noi până la urmă trebuie să acordăm acest drept cetățenilor care activează în Republica Moldova, plătesc impozite, dar vedem cât este posibil în spațiul fiscal să majorăm acești subiecți, care au dreptul să depună. Vorbim și de cota pe care o garantează statul, e 70%, poate să discutăm de o majorare acestei cote ca să impulsionăm și sistemul bancar să investească, să participe în acest proiect”.

În 2022, beneficiarii programului „Prima Casă” s-au pomenit, aproape peste noapte, că trebuie să achite rate lunare cu două, trei sau chiar patru mii de lei mai mari. Asta după ce băncile au majorat dobânzile. După o serie de proteste în centrul Capitalei, Guvernul a intervenit. Astfel, marja maximă aplicată de bănci a fost plafonată la trei procente, iar 50 la sută din dobânda ce a crescut a fost compensată de stat.

„Când a crescut foarte mult rata de refinanțare și au crescut ratele dobânzilor și costurile pe buget au crescut. În 2022 noi am avut un cost de 80 de milioane de lei, pentru 2023 și 2024 noi am planificat 160 de milioane, practic am dublat aceste costuri, respectiv reieșind din aceasta trebuie să avem și o abordare foarte prudentă”.

Amintim că, programul „Prima Casă” a fost lansat în anul 2018. În primul an, proiectul a avut o mie 119 beneficiari, iar 2019 a fost anul de glorie pentru „Prima Casă”, fiind oferite peste două mii 700 de credite. Moldovenii au fost atrași rapid de facilitățile oferite de stat, iar în 2019 s-au vândut peste 2700 de apartamente și case. Peste un an, pandemia a dat lucrurile peste cap, iar cererea a scăzut la 1397 de locuințe. (AF 2) În 2021 situația a revenit, iar 2022 a fost anul ce declanșat căderea, fiind oferite doar 555 de împrumuturi. Anul trecut, însă, a devenit clar că e nevoie fie de o intervenție, fie de lichidarea programului, întrucât programul nu mai este eficient.

Până în prezent, prin acest program au fost cumpărate, în total, puțin peste 8200 de apartamente și case în valoare de patru miliarde și jumătate de lei. Beneficiar „Prima Casă” poate fi orice cetățean al Republicii Moldova cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani. Contractul de credit poate fi încheiat pe un termen de până la 25 de ani, iar statul garantează 50 la sută din suma achiziției. Solicitantul trebuie să dispună de un avans minim de cinci la sută din costul locuinței.

Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În decembrie 2021, Parlamentul promitea că până la sfârșitul lui 2025 Republica Moldova va avea o justiție independentă și integră. La patru ani distanță, însă, doar 45% dintre acțiunile prevăzute în strategie au fost realizate, iar încrederea în reforme a scăzut atât în societate, cât și în interiorul sistemului. Vettingul a devenit principala reformă, însă instituțiile care ar trebui să garanteze integritatea sistemului rămân slabe, digitalizarea întârzie, iar percepția corupției în justiție continuă să fie ridicată. Cât de independentă este astăzi justiția din Republica Moldova? Au produs reformele rezultate reale sau au rămas mai mult la nivel de promisiuni? Și ce trebuie schimbat în noua strategie pentru ca reforma justiției să funcționeze cu adevărat?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder vine la Cutia Neagră PLUS. Analizăm cele mai grave probleme de mediu și reformele promise într-un domeniu considerat ani la rând o prioritate secundară. De la scandalurile legate de gropile de gunoi și poluarea Nistrului, până la corupția din sistemul silvic, pădurile date în arendă și întârzierile proiectelor finanțate cu sute de milioane de euro. Cât de pregătit este statul să gestioneze crizele de mediu și să respecte angajamentele asumate în procesul de integrare europeană?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ziua Victoriei sau Ziua Europei? /Cine dezbină societatea și ce ar trebui să facem ca să ne unim în jurul unui scop comun? /De ce mai avem oameni care nu au încredere în parcursul european? /Unde a greșit guvernarea? /În ce domenii mai avem restanțe la capitolul reforme? /Cum înlăturăm obstacolele din calea spre UE? /Despre toate vorbim la Cutia Neagră Plus.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un misterios general din SUA a bătut palma cu ministrul Energiei pentru construcția unei centrale electrice pe gaz în Republica Moldova. Acordul de înțelegere a fost ținut în mare secret. Consilierii ministrului implicați în negocieri lucrează astăzi pentru compania generalului american. Angajamentele asumate de minister în favoarea investitorului ridică mai multe semne de întrebare. Detalii aflați în noua investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Demisii neașteptate imediat după promovare. Evaluări care durează luni întregi. Decizii contestate și suspiciuni de influență. Ce se întâmplă, de fapt, în sistemul de vetting al procurorilor? Analizăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: Virginia Moraru, vicepreședinta Comisiei de vetting, și Octavian Iachimovschi, fost procuror anticorupție.

Vinurile din Isabella și Lidia nu vor putea fi vândute pe piața europeană după aderare: Ce pregătesc autoritățile din Moldova
Vinurile din Isabella și Lidia nu vor putea fi vândute pe piața europeană după aderare: Ce pregătesc autoritățile din Moldova
/VIDEO/ Jurnalista Viorica Tătaru, insultată de consilierul primarului de Chișinău, Ion Bulgac: TV8 condamnă atacul verbal
/VIDEO/ Jurnalista Viorica Tătaru, insultată de consilierul primarului de Chișinău, Ion Bulgac: TV8 condamnă atacul verbal
/VIDEO/ Iurie Radulov a fost reținut în Turcia: Moldova pregătește procedura de extrădare
/VIDEO/ Iurie Radulov a fost reținut în Turcia: Moldova pregătește procedura de extrădare
/HARTĂ/ Cum va fi vremea în Moldova în octombrie 2026: Recordul de ger și stihia care lovește la 50 de ani
/HARTĂ/ Cum va fi vremea în Moldova în octombrie 2026: Recordul de ger și stihia care lovește la 50 de ani
Horoscop 7 septembrie 2026 de la ChatGPT: Taurii rezolvă o problemă, Fecioarele primesc o veste bună, iar Leii primesc o propunere
Horoscop 7 septembrie 2026 de la ChatGPT: Taurii rezolvă o problemă, Fecioarele primesc o veste bună, iar Leii primesc o propunere

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente