19 iulie 2024, ora 20:24

Alegerea unui candidat unic din partea formațiunilor de stânga a eșuat ori a fost doar o mimare, așa cum majoritatea din cei prezenți la acele întâlniri au anunțat deja că vor candida chiar ei la prezidențiale. Asta susține liderul PSRM, Igor Dodon, care nu exclude că a fost o strategie pentru scoaterea lui din cursa pentru președinție. 

„Eu am propus un candidat unic. Nu membru de partid. Ce a urmat? O bună parte din voi v-ați lansat în campanie electorală. Păi care a fost scopul acestor discuții despre un candidat unic, mese rotunde. Scopul a fost să nu participe Dodon, v-ati prins? Din nou, nu o să dau nume, dar lucru acesta este prea evident”.

Analizând fotografia apărută în spațiul public de la întrunirea la care partidele de opoziție s-au așezat pentru prima dată să negocieze susținerea unui candidat unic la prezidențiale, constatăm că cinci dintre cele nouă persoane prezente au anunțat deja oficial că participă la cursa pentru președinție. Analistul politic, Anatol Țăranu, crede că este o tactică a partidelor de stânga pentru a mobiliza un număr cât mai mare de votanți. 

„Eu cred că acest lucru s-a întâmplat inclusiv din motiv că nu a fost identificată o candidatură care ar fi putut să facă o concurență pe stânga pentru Maia Sandu. Și atunci s-a recurs la o altă formulă care presupune un număr mai mare de candidați. După toate probabilitățile, acele personaje care determină tacticile electorale la alegerile prezidențiale pe flancul pro-rus sau de stânga au socotit că această tactică este cea mai judicioasă, pentru a mobiliza la maximum tot electoratul pe acest segment”, a declarat analistul politic, Anatol Țăranu.

Până acum, au anunțat că aspiră la fotoliul de șef al statului actuala președintă a țării, Maia Sandu, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, ex-ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi, fostul lider al platformei DA, Andrei Năstase, fostul premier, Ion Chicu, ex-bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, jurnalista Natalia Morari, expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni, Vlad Filat, liderul PLDM, iar astăzi- și fostul rector al Academiei de Studii Economice, Grigore Belostecinic, care va fi susținut de PSDE. 

12 decembrie 2025, ora 21:20

Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană fără regiunea transnistreană. Este sugestia vicepremierului pentru Reintegrare, care a stârnit un val de reacții în rândul politicienilor. În timp ce unii nu admit integrarea fără malul stâng al Nistrului, alții spun că deja este mai realist să aderăm la comunitatea europeană decât să rezolvăm problema transnistreană.

„Noi înțelegem foarte bine abordarea partenerilor noștri externi. Vom face tot posibilul ca procesul de reintegrare să fie unul dinamic, să aducă rezultate. În același timp, înțelegem că el necesită o perioadă de timp mai îndelungată, decât ne propunem noi să ajungem la negocierile pentru integrare și, eventual, să fim parte componentă a Uniunii Europene. Vom încerca, vă spun sincer, să decuplăm aceste două procese”, a menționat vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.

Contrar declarațiilor vicepremierului pentru Reintegrare, președintele Comisiei pentru integrare europeană a anunțat astăzi că o eventuală decuplare a celor două procese este imposibilă. 

„Trebuie să reintegrăm Republica Moldova pornind de la principiul integrității teritoriale. Republica Moldova are frontiere constituționale și în aceste frontiere trebuie să continuăm procesul de integrare europeană. Continuăm procesul de integrare UE pentru întreg teritoriul țării. Sunt două procese interdependente și trebuie să le continuăm pe ambele”, a subliniat președintele Comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spatari.

Președintele Parlamentului a declarat, de cealaltă parte, că prioritar este procesul de aderare la UE.

„Sunt două procese diferite, cu două viteze diferite, sunt complimentare, în sensul în care procesul de Integrare Europeană, ne va ajuta la procesul de reintegrare, dar viteza cu care ne mișcăm în procesul de integrare europeană, obligatoriu trebuie să fie una mai avansată și rapidă”, a punctat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Iar liderul socialiștilor, Igor Dodon, crede că aceste două procese nu au mers niciodată mână-n mână.

„Când a fost cuplat procesul de reintegrare cu integrarea Europeană. Nu îmi aduc aminte să fi fost așa ceva, sunt două procese diferite care au agendă absolut diferită”, a menționat liderul PSRM, Igor Dodon.

Anterior, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos a spus că regiunea transnistreană nu blochează drumul european al Republicii Moldova. Oficiala și-a exprimat încrederea că o soluție va fi identificată înainte ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene.

Luna trecută, de la Bruxelles, premierul Alexandru Munteanu a anunțat, pentru prima dată, că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui plan de reintegrare a țării, fără să ofere, însă detalii.