După ce a aderat la Uniunea Europeană, Lituania a fost supusă și mai mult propagandei și dezinformărilor venite din partea Rusiei. Oficialii de la Vilnius susțin că Kremlinul a avut grijă sistematic să-i atenționeze că Lituania nu va reuși pe cont propriu. Că își va pierde independența și suveranitatea, dar nu va rezista din punct de vedere energetic. Mai mult, odată cu războiul din Ucraina, atacurile s-au întețit, iar încercările de a diviza societatea au devenit mai dure. Totuși, guvernul lituanian susține că a reușit să facă față tuturor provocărilor, după ce a creat un Centru Național de Management al Crizelor. Cum funcționează acesta și ce rezultate au lituanienii în lupta cu propaganda, vedeți în următorul material, filmat de echipa TV8 la Vilnius.
„Centrul Național de Management al Crizelor din Lituania a fost deschis oficial la 1 ianuarie 2023, după ce Guvernul de aici a constatat că amenințările la adresa statului devin din ce în ce mai iminente. Peste 20 de experți în cele mai înalte domenii lucrează non-stop, analizează toate informațiile și propun soluții de urgență Guvernului”.
În ultimul an, din cauza atacurilor informaționale și cibernetice, cei de la Centrul de Criză din Lituania au fost puși în fața unor decizii dificile, cum ar fi sistarea retransmiterii televiziunilor ruse și închiderea mai multor conturi pe rețelele de socializare. În plus, de la începutul războiului, interpreții și sportivii ruși, care susțin regimul de la Kremlin, nu mai pot intra în Lituania, iar mai multe puncte de la frontiera cu Belarus au fost închise. Provocările sunt dificile, iar de cele mai multe ori, sunt vizate în paralel mai multe domenii.
„Uneori este un amestec de atac cibernetic plus dezinformare sau atac cibernetic, dezinformare plus sectorul energetic, sau atac cibernetic, dezinformare și instituții de educație. Am avut incidente când s-a răspândit informația falsă că sute de școli sunt minate și o să explodeze. Uneori conectăm aceste informații și vedem de unde vin și cum vom comunica”, a declarat cancelarul Guvernului din Lituania, Giedrė Balčytytė.
Fiecare expert are sarcina sa bine definită, dar o atenție deosebită se acordă situației de la frontiera cu Rusia și Belarus, dar și informațiilor de pe canalele mass-media și rețelele de socializare. Informațiile sunt transmise rapid de la instituții la centru. În cazuri de urgență este chemat imediat premierul și președintele țării, pentru a se decide acțiunile imediate.
„Primim informații de la toate instituțiile, nu avem nevoie de toți oamenii aici, dar când e o situație de criză într-un domeniu, facem un grup ad-hoc, vin experții din acel sector, vine conducerea și luăm deciziile rapid. Sunt din mai multe domenii, pot fi de la mediu, energie și poliție”, a declarat cancelarul Guvernului din Lituania, Giedrė Balčytytė.
Reprezentanții Centrului spun că au găsit un element-cheie în identificarea dezinformării.
„Dezinformarea și informația falsă are o încărcătură emoțională puternică, oamenii reacționează emotiv, spun că e nedrept, nu este bine. Oricând reacționăm emotiv este un prim semnal că e vorba de dezinformare sau ceva care a fost creat special ca să reacționăm așa”, a declarat cancelarul Guvernului din Lituania, Giedrė Balčytytė.
Deși deciziile luate de instituție ar putea fi calificate de unii drept o limitare a dreptului la exprimare sau a altor drepturi, autoritățile spun că prioritară este securitatea țării.
„Când se discută despre idei, valori, este ceva normal, dar când depășește o dezbatere normală și duce la amenințări directe asupra securității naționale, este ceva care nu mai este permis în această țară”, a declarat cancelarul Guvernului din Lituania, Giedrė Balčytytė.
Actualul ministru al Apărării din Lituania, Laurynas Kasciunas, susține că țara sa a primit multe mesaje din partea Rusiei că nu va reuși pe cont propriu atât economic, cât mai ales energetic. După ce Moscova a pornit războiul în Ucraina, propaganda s-a intensificat, astfel că autoritățile de la Vilnius au decis să interzică retransmiterea tuturor posturilor de televiziune rusești.
„Este acum imposibil de vizionat aceste posturi aici. A fost nevoie de asta, pentru că o parte din societate urmărea aceste posturi și asta se vedea în sondaje. Am încercat și încă facem acest lucru, mai avem probleme, dar încercăm să îmbunătățim condițiile de viață a acestor cetățeni, care nu se simt bine în Lituania. Vrem să aibă o situație economică mai bună. Vrem ca ei să-și schimbe atitudinea, să nu acuze Lituania pentru viața lor, dar să găsească soluții și oportunități aici”, a declarat ministrul Apărării din Lituania, Laurynas Kasčiūnas.
Iar reprezentanții Centrului Național de Management al Crizelor, deschis recent, susțin că se descurcă perfect cu aceste sarcini.
„Am construit o astfel structură care conectează toate instituțiile, interesele pentru o coordonare mai bună. Este o decizie bună și recomand asta și pentru Republica Moldova să instituiți o astfel de structură. Deciziile sunt mai rapide și coordonarea este mai rapidă”, a declarat ministrul Apărării din Lituania, Laurynas Kasčiūnas.
Precizăm că Centrul de Management al Crizelor din Lituania colaborează permanent cu Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, deschis în Republica Moldova anul trecut, instituție care va avea atribuții și drepturi similare. Iar autoritățile de la Vilnius și-au exprimat disponibilitatea să ne ofere expertiză, echipamente și chiar ajutor financiar.
