Stres termic, epuizare, deshidratare, risc cardiovascular și boli respiratorii – sunt toate efecte deja studiate ale temperaturilor extreme și ale poluării asupra organismului uman. Însă, pe lângă toate acestea, schimbările climatice ne afectează serios și pe plan mintal. Specialiștii spun că valurile de căldură ne fac mai irascibili și mai agresivi, iar poluarea aerului ne predispune la depresie și la tulburări psihotice. Creșterea nivelurilor de dioxid de carbon (CO2) poate reduce capacitatea de gândire, iar furtunile violente contaminează mediul cu substanțe toxice, notează hotnews.
Potrivit Copernicus – serviciul UE de monitorizare a schimbărilor climatice – luna iunie a acestui an a fost cea mai călduroasă lună iunie înregistrată vreodată. De asemenea, temperatura medie globală pentru ultimele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) este cea mai ridicată din istorie, cu 0,76°C peste media anilor 1991-2020 și cu 1,64°C peste media perioadei 1850-1900.
Temperaturile extreme sunt greu de suportat, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Potrivit unui studiu publicat în The Lancet, canicula crește riscul de mortalitate, în special, în rândul persoanelor în vârstă și al celor cu boli cronice. Expunerea la căldură extremă poate duce la creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, provocând atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
Canicula ne face mai agresivi
Însă, pe lângă aceste probleme, s-a demonstrat că în zilele extrem de fierbinți, mulți oameni ajung la urgențe și din cauza problemelor mintale, cum ar fi anxietatea, schizofrenia, autovătămarea și tulburările de comportament la copii. Numărul celor care își pun capăt zilelor crește în timpul valurilor de căldură. O meta-analiză recentă a scos la iveală că pentru fiecare creștere cu 16 grade Celsius a temperaturii locale, rata suicidului crește cu 1%.
Canicula amplifică, de asemenea, tendințele violente. În secolul al XIX-lea, astronomul belgian Adolphe Quetelet a remarcat că pe măsură ce căldura toridă afecta Franța, rata criminalității violente creștea. Craig Anderson, doctor în psihologie la Universitatea de Stat din Iowa, afirmă că astăzi există numeroase studii care asociază temperaturile ridicate cu omuciderile și agresiunile. Un studiu din 2023 a identificat o legătură între valurile de căldură extremă și creșterea ratei criminalității, în orașul Chicago, SUA.
În cadrul unei analize care a durat șase ani, aproximativ 4 miliarde de tweet-uri de pe Twitter, platforma cunoscută acum sub numele de X, au fost examinate și s-a observat că mesajele de ură se înmulțeau pe măsură ce temperaturile atingeau valori extreme.
Deși majoritatea studiilor despre impactul căldurii atmosferice excesive asupra sănătății mintale examinează relațiile dintre datele meteorologice și statisticile criminalității, fără a demonstra direct cauzalitatea, există totuși studii experimentale, în acest sens. Un exemplu este cel în care ofițerii de poliție care se antrenau într-o cameră excesiv de călduroasă erau mai predispuși să își folosească armele decât cei care se antrenau în condiții mai răcoroase.
Astfel de studii sunt complicate și costisitoare și pot fi neetice, potrivit specialiștilor. Nimeni nu dorește să supună voluntarii căldurii extreme, să le dea arme și să vadă ce se întâmplă.
Totuși, anumite mecanisme fiziologice pot explica schimbările emoționale provocate de căldură. În primul rând, tindem să dormim mai prost când temperaturile sunt ridicate, iar „somnul este strâns legat de sănătatea mintală”, explică Emma Lawrance, doctor în neuroștiințe clinice la Imperial College London.
O analiză din 2021 a asociat nopțile agitate cu stări de spirit negative mai frecvente, creșterea iritabilității și agravarea unor tulburări psihice, cum ar fi schizofrenia. Hormonii joacă, de asemenea, un rol semnificativ. În general, valurile de căldură cresc concentrația de ozon din aer, o moleculă care stimulează eliberarea hormonilor stresului, cum ar fi cortizolul și adrenalina. Temperaturile ridicate pot influența și alți neurotransmițători implicați în reglarea stării de spirit, cum ar fi serotonina și dopamina. Cercetătorii finlandezi au descoperit că, pe măsură ce criminalitatea crește odată cu temperaturile, infractorii experimentează modificări ale sistemului serotoninic, ceea ce poate amplifica impulsivitatea.
Ce e de făcut
Doctorul în neuroștiințe clinice Emma Lawrance recomandă evitarea căldurii, mai ales în timpul nopții. Unele metode cu efect dovedit includ dușurile călduțe sau reci înainte de culcare pentru a facilita somnul. De asemenea, purtarea pijamalelor din bumbac și evitarea alcoolului seara pot îmbunătăți calitatea somnului. Hidratarea adecvată pe parcursul zilei ajută corpul să-și regleze temperatura mai eficient în timpul nopții.
„Este important, de asemenea, să conștientizezi că starea de spirit și capacitatea de a gândi pot fi afectate, așa că fii blând cu tine însuți și cu cei din jur”, recomandă dr. Lawrance.
Unele medicamente folosite în tratamentul afecțiunilor psihice, precum antidepresivele triciclice și medicamentele psihotrope, pot afecta capacitatea organismului de a-și regla temperatura, amplificând efectele căldurii.
Poluarea atmosferică scade performantețele cognitive
Schimbările climatice pot deteriora calitatea aerului, având un impact direct asupra sănătății mintale. Fenomene precum furtunile de nisip, praful transportat de vânt din cauza secetei și fumul provenit de la incendiile de vegetație contribuie la cocktailul de poluanți nocivi pe care îl inhalăm și care conține inclusiv particule fine cunoscute sub denumirea PM 2.5 și dioxid de azot (NO2).
Un studiu realizat în 2023 în opt state americane — Arizona, Maryland, Michigan, New York, New Jersey, Carolina de Nord, Rhode Island și Washington — a descoperit că o concentrație mai mare de NO2 și PM 2.5 în aer sunt asociate cu creșterea numărului de persoane care ajung la urgențe din cauza anxietății, tulburării bipolare și schizofreniei. Poluarea atmosferică amplifică și riscul de depresie și poate duce la scăderea performanțelor cognitive, iar unele cercetări au arătat că poate favoriza comportamente neetice, precum copiatul la teste.
Când particulele poluante, precum PM 2.5, pătrund în organism, induc stres oxidativ și inflamație, afectând astfel celulele cerebrale. Mai multe studii au arătat că poluarea aerului poate provoca deteriorarea unor regiuni esențiale ale creierului, cum ar fi amigdala, centrul fricii și hipocampul, o zonă importantă în dezvoltarea depresiei.
