Fiecarea a treia tranzacție din Republica Moldova este făcută cu un card bancar. În doar patru ani, numărul achitărilor online s-au dublat, iar tendința arată că moldovenii abia descoperă avantajele plăților virtuale. În 2023, de exemplu, plățile fără numerar au ajuns la 56,6 de miliarde de lei.
În mai puțin de cinci ani, numărul cardurilor emise de băncile moldovenești aproape că s-au dublat. Dacă în 2019, erau active mai puțin de două milioane, atunci acum în uz sunt 3,5 milioane de portofele virtuale.
„Dacă majoritatea cardurilor emise erau carduri salariale, acum atestăm faptul că multe care sunt emise sunt carduri generale, deci cetățenii din propria lor inițiativă optează pentru acest instrument fiindcă le este mai comod să-l folosească”.
Tinerii sunt cei care se adaptează cel mai rapid tendințelor vremii.
„De pe card mai des. - De ce folosiți mai des cardul? - Mi-i comod.”
„ La magazin achit cheltuielile, facturile să le achit e comod, online am achitat repejor”.
„Care este varianta preferată de dumneavoastră? - Desigur că cardul - De ce? - Nu știu, se achită mai multe taxe, totul este impozitat, totul este verificat, bugetul are de câștigat din asta”.
„La magazine, da cam la toate magazinele, și cu produse alimentare și de haine, chiar și la o cafea tot cu cardul, e comod, cash undeva unde cam nu au unde să achiți, dar mai mult cu cardul, e convenabil”.
Unii însă nu dau vrabia din mână pe cioara de pe gard, așa că se grăbesc la bancă imediat ce își văd salariul pe card.
„Mi-e mai comod cu buletinul, ceea ce primesc, cu buletinul. - Deci, folosiți mai mult banii fizici decât cardul bancar? - Da - Dar aveți card bancar? - Da - La ce îl folosiți? - Pur și simplu la necesitate, că am două salarii și de asta”.
„Nu folosesc fiindcă nu am ce pune pe card”.
Economistul Viorel Gîrbu susține că numărul plăților online va crește și în continuare, iar din asta are de câștigat, în primul rând, statul.
„Pe măsură ce crește folosira acestui instrument, propriu zis, costurile de operare - tranzacționare a economiei naționale vor fi mai mici, dar pe lângă aceasta, desigur că aceste tranzacții sunt transparente, atunci și statul va putea să impună anumite reglementări, ar putea să urmărească mai simplu modul în care funcționează economia națională, să aibă mai multe cifre”.
În Republica Moldova plățile virtuale sunt la fel de populare ca și în România, stat membru UE din 2007. Peste Prut, ca și la noi 30 la sută din plăți sunt achitate cu un card bancar. Banca Centrală Europeană, prin Strategia de numerar 2030, se angajează să păstreze plata în numerar ca opțiune disponibilă.
