Propaganda rusă continuă să acuze statele europene, inclusiv România, de promovarea fascismului, folosind evenimente locale reinterpretate pentru a susține aceste narațiuni. De la comemorări istorice la declarații oficiale, astfel de mesaje manipulative urmăresc rescrierea percepției publice și alimentarea tensiunilor internaționale. Cazurile au fost analizate în cadrul emisiunii „Alo, TV8”.
„Simpatizanții de extremă dreaptă sub tutela autorităților europene. De ce politicienii din Vest îi apără pe fasciști? Banderizarea Europei. Cum ucrainenii radicali au obținut puterea în Vest. În Europa și-au uitat cu desăvârșire istoria. Și în principiu, cu așa chestii mici totul și începe. De ce Europa renaște nazismul?”, se spune într-un film documentar rus.
„În Europa înflorește fascismul”, „La conducerea Ucrainei se află fasciști”, „În Republica Moldova fascismul devine tot evident”. Aceste acuzații absurde se enumeră prin narațiunile propagandistice favorite ale Federației Ruse, care nu ratează nicio ocazie de a incrimina unui stat promovarea fascismului.
„Astăzi, mai actual ca niciodată, devine imperativ să contracarăm dictatura sub toate formele ei. Noi vedem nu doar un neonazism, noi vedem un nazism direct care acaparează tot mai multe țări din Europa”, a declarat ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov.
În lunga listă a țărilor acuzate de Moscova se enumeră și România. Recent în țara vecină a avut loc un nou scandal legat de comemorarea liderului mișcării legionare Corneliu Zelea Codreanu. Conform presei românești, în data de 30 noiembrie, un grup de 70 de persoane s-au adunat la Tâncăbești să-l comemoreze pe Codreanu cu o slujbă religioasă, cântece legionare și salutul nazist.
De fapt, legislația României interzice simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii şi omenirii. Poliția s-a autosesizat pe acest caz și au fost deschise două dosare penale. Și biserica ortodoxă română a demarat o anchetă internă referitor la preotul care a oficializat slujba religioasă. Liderul mișcării legionare a fost comemorat și de europarlamentara Diana Șoșoacă, împreună cu câțiva membri ai partidului de extremă dreapta SOS România.
„În noaptea aceasta, domnule procuror general, vă invit în pădurea de la Tâncăbești, unde împreună cu mine, să aprindeți o lumânarea în memoria celui mai mare patriot al mișcării de eliberare națională, Corneliu Zelea Codreanu”, a menționat președinta partidului S.O.S. România, Diana Șoșoacă.
În pofida reacțiilor rapide a autorităților de la București, mai multe canale de știri și telegram au preluat imaginile apărute în spațiul public și au promovat narativul că în România se glorifică fascismul. Unele din acestea nici nu au schimbat conținutul textului, iar despre reacția autorităților nimeni nici nu a pomenit. La răspândirea acestei propagande au participat și reprezentanții partidului Renaștere, care au distribuit postarea pe canalele lor de telegram. Un alt caz în care Kremlinul a acuzat România de fascism a avut loc în vară acestui an.
„Glorificarea nazismului continuă în Europa. Un bust al unui colaborator nazist a fost ridicat în România. În acest fel, Bucureștiul a decis să îl comemoreze pe generalul George Manoliu, care a participat la atacul asupra Uniunii Sovietice”, menționa moderatorului unei emisiuni televizate din Belarus.
O săptămână mai târziu după inaugurarea bustului, purtătoarea de cuvânt a ministerului afacerilor externe al Federației Ruse, Maria Zaharova a venit cu o declarație: „Condamnăm cu fermitate dezvelirea bustului colaboratorului lui Hitler. Acest pas vizează, în esență, glorificarea nazismului și rescrierea istoriei... Presupunem că dezvelirea bustului cu „crucea lui Hitler”, cu câteva zile înainte de aniversarea începutului Marelui Război pentru Apărarea Patriei nu a fost aleasă în mod întâmplător”.
Dezvelirea bustului a avut loc în data de 15 iunie, când comuna Farcașa aniversa 250 de ani de la ridicarea bisericii vechi din sat și nu are nici o legătură cu atacul asupra Uniunii Sovietice. Cât despre generalul Gheorghe Manoliu, băștinaș al județului Neamț, acesta a fost un militar de carieră. S-a remarcat prin vitejie la lupta de la Oituz în 1917 și a participat activ la modernizarea armatei române în perioada interbelică.
Deși a participat la operațiunile militare împotriva URSS, Maria Zaharova nu amintește faptul că Manoliu a luptat și împotriva Germaniei naziste din august 1944. Acesta nu a deținut funcții politice, doar executa ordinele militare. În documentele „Procesului Comunismului” putem găsi următoarea caracterizare a generalului: „Cunoscut pentru omenia sa (a hrănit copiii şi bătrânii înfometaţi ruşi, la cazanul trupei)”.
