Vicepremierul italian de extremă dreapta Matteo Salvini, care risca mai mulţi ani de închisoare pentru blocarea pe mare a unei nave care transporta migranţi salvaţi în Mediterana, a fost achitat vineri în primă instanţă, relatează AFP, citat de news.ro.
Matteo Salvini, în vârstă de 51 de ani, şeful Lega, un partid antiimigraţie care face parte din coaliţia ultraconservatoare aflată în prezent la putere la Roma, a fost acuzat de abuz de putere şi privare de libertate la un tribunal din Palermo, Sicilia. El era judecat pentru că a blocat pe mare 147 de persoane salvate, pe nava umanitară Open Arms, în august 2019, când era ministru de interne într-un guvern anterior, refuzând să le permită debarcarea în Italia.
Situaţia a durat aproape trei săptămâni şi a ţinut prima pagină a ziarelor din întreaga lume: alte ţări UE s-au oferit să preia migranţii, ONG-urile au intervenit, iar actorul hollywoodian Richard Gere s-a autoinvitat pe navă în semn de solidaritate.
Migranţilor li s-a permis în cele din urmă să debarce pe insula italiană Lampedusa în urma unei hotărâri judecătoreşti.
„În numele poporului italian (...), Tribunalul din Palermo (...) îl achită pe Matteo Salvini de acuzaţiile formulate împotriva sa, întrucât infracţiunea nu a fost stabilită”, a declarat judecătorul Roberto Murgia după ce a deliberat cu puţin timp înainte de ora 19:00 GMT. Anunţul achitării a fost întâmpinat de aplauze din partea susţinătorilor liderului naţionalist aflaţi în sala de judecată, potrivit jurnaliştilor AFP prezenţi la faţa locului.
Avocata lui Salvini, Giulia Bongiorno, a reamintit într-o pledoarie finală că „codul penal italian nu pedepseşte pe nimeni care se opune libertăţii de a debarca în Italia”.
Ea a denunţat „utilizarea migranţilor pentru a lupta împotriva miniştrilor care nu sunt pe placul unei anumite părţi a opiniei politice « din Italia, reluând implicit diatribele recurente ale clientului său împotriva »judecătorilor politizaţi”.
Matteo Salvini a primit sprijinul mai multor lideri şi personalităţi străine, printre care premierul ungar Viktor Orban, miliardarul american Elon Musk şi deputatul francez de extremă dreapta Marine Le Pen.
