Polonia preia la 1 ianuarie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene de la Ungaria. În următarele șase luni, Varșovia este așteptată să schimbe abordarea în special cu privire la susținerea Ucrainei, Polonia fiind unul dintre cei mai fervenţi apărători ai acesteia, în timp ce Viktor Orban a stârnit iritarea Bruxelles-ului cu vizita sa din iulie la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin şi cu iniţiative luate fără concertare, scrie adevarul.ro.
Preşedinţia ungară s-a dovedit „destul de exasperantă” pentru alte ţări europene, este de părere Guntram Wolff, de la centrul de cercetare Bruegel, cu sediul la Bruxelles. În același timp, „toată lumea aşteaptă cu nerăbdare un nou început”, a explicat un diplomat european.
De altfel, preşedinţia poloneză începe în contextul incert al venirii la putere a lui Donald Trump, pe 20 ianuarie, în Statele Unite ale Americii. Europenii se tem de o „dezangajare” a americanilor în Ucraina şi de tensiuni comerciale cu SUA.
„Suntem într-o perioadă de provocări extreme, cu un război chiar lângă noi”, în Ucraina, a subliniat ambasadoarea Agnieszka Bartol, reprezentantă permanentă a Poloniei la Uniunea Europeană.
Problema migrației
Polonia a acordat în ultimele luni prioritate securităţii europene, fie în plan militar, economic sau energetic, iar guvernul de la Varșovia intenționează, de asemenea, să investească în lupta împotriva imigraţiei ilegale şi aşteaptă înainte de summitul european din martie propunerea Comisiei privind facilitarea expulzărilor.
Problema ar urma să se afle curând pe ordinea de zi foarte repede. În dosarul migraţiei, guvernul lui Donald Tusk a obţinut undă verde de la Comisie pe 11 decembrie pentru anumite limitări excepţionale ale dreptului la azil, în contextul „instrumentalizării” migranţilor de către Rusia. Polonia acuză Rusia şi Belarus că folosesc afluxul de migranţi la graniţa sa pentru a destabiliza regiunea.
„Coabitare foarte grea”
Printre alte aspecte ale preşedinţiei poloneze, Varşovia ar urma să susţină „pactul pentru o industrie curată”, pe care Comisia Europeană trebuie să-l prezinte la sfârşitul lunii februarie. Polonia s-a poziţionat în acest sens devenind lider european în producţia de baterii cu litiu pentru vehicule electrice.
„Polonia este bine plasată pentru a-şi valorifica preşedinţia astfel încât să obţină un acord asupra unui program robust de investiţii al UE în tehnologii curate”, consideră Neil Makaroff, membru al grupului de reflecţie Strategic Perspectives.
Ţara cu aproape 37 de milioane de locuitori rămâne totuşi foarte dependentă de cărbune, sursa a 63% din producţia sa de energie electrică în 2023.
În ceea ce priveşte clima, europenii trebuie să negocieze în cursul anului obiectivul propus de Comisie de a reduce emisiile de gaz cu efect de seră cu 90% în 2040, faţă de 1990. Discuţiile însă abia au început, iar unele ONG-uri se tem că preşedinţia poloneză nu va fi deschisă pe această temă.
Conducerea poloneză a Consiliului Uniunii Europene ar putea fi limitată în contextul alegerilor prezidențiale care vor avea loc în acest stat.
„Acest lucru constituie un handicap deoarece se află într-o coabitare foarte dificilă”, aminteşte un diplomat european, făcând referire la relația dintre guvernul pro-european condus de Tusk şi preşedintele conservator Andrzej Duda, apropiat de partidul naţionalist polonez Lege şi Justiţie (PiS), care şi-a folosit dreptul de veto faţă de majoritatea iniţiativelor legislative guvernamentale.
