De ce Vladimir Putin pedepsește locuitorii de pe malul stâng al Nistrului? Pentru că regiunea transnistreană nu mai răspunde necondiționat la ordinele Moscovei. Analistul Armand Goșu a explicat, într-un interviu, că decizia Rusiei de a suspenda livrările de gaz este un gest de sancțiune împotriva Tiraspolului, care ar fi refuzat să deschidă un front de luptă împotriva Ucrainei, așa cum Kremlinul a cerut încă din primele zile ale invaziei.
„Împreună cu actuala administrație de la Chișinău, Tiraspol a reușit să evite provocări majore rusești îndreptate împotriva Ucrainei. Și au fost presiuni serioase din partea Moscovei, încă din primele săptămâni de război, în încercarea rușilor de a deschide un nou front de luptă în regiunea Odesa. Eliberarea Insulei Șerpilor și scufundarea crucișătorului Moskva i-au făcut pe ruși să renunțe deocamdată la planul invadării regiunii Odesa”, a declarat Armand Goșu.
Ce speră Kremlinul să obțină?
Primul obiectiv al Kremlinului este slăbirea actualei administrații din Transnistria.
„Greu de forțat înlăturarea acesteia acum, al doilea mandat al lui Krasnoselski expiră în decembrie 2026, deci peste doi ani. Iar, astăzi, Moscova este la un minim istoric de influență în stânga Nistrului, ceva similar s-a mai întâmplat în 1918-1919”, explică analistul.
Goșu subliniază că, pentru Kremlin, cei 350.000 de locuitori din regiunea transnistreană sunt un instrument în jocul geopolitic cu Ucraina, iar soarta acestora nu reprezintă o prioritate:
„Nu plec de la premisa că lui Putin îi pasă de soarta populației din stânga Nistrului. Pentru Kremlin, cei 350.000 de oameni sunt un instrument utilizat într-un joc politic mult mai mare. Totul este subordonat obiectivului războiului cu Ucraina. Tiraspol a fost prea rezonabil cu solicitările Chișinăului și nu a încercat convingător să escaladeze situația atunci când Moscova i-a cerut-o. Deci, liderii Seriff, dar și președintele Krasnoselski, trebuie pedepsiți. Puterea lor trebuie slăbită”.
Pe termen mediu, Putin speră la instalarea unui Guvern pro-rus la Chișinău, în contextul alegerilor parlamentare din toamnă.
„Un rezultat cât mai bun al forțelor politice pro-ruse la Chișinău este o miză uriașă pentru Moscova. Viitorul guvern în componența căruia ar fi partide pro-ruse va închide ochii la consolidarea capacităților militare din regiunea transnistreană. Asta înseamnă rotația trupelor rusești, mai ales a ofițerilor, furnizarea de mijloace necesare pentru mentenanța tehnicii militare de acolo. Din Transnistria, Putin speră să crească presiunea asupra Ucrainei, chiar să inițieze diversiuni împotriva Odesei. În felul ăsta, speră Putin să-și consolideze poziția pentru „negocierile de pace” cu Ucraina”, subliniază Goșu.
Totuși, el consideră puțin probabilă o criză umanitară severă în stânga Nistrului:
„Este multă propagandă aici. Opoziția internă din Moldova, dar și mașinăria rusească de propagandă dau vina pe Ucraina, în primul rând, pentru că a întrerupt tranzitul gazului rusesc. Pe urmă, este vinovată Maia Sandu. Ea este oricum vinovatul de serviciu pentru orice se întâmplă. Urmează Guvernul Recean, pentru că n-a plătit datoria către Gazprom, datorie pe care Moldova n-a recunoscut-o niciodată. Sunt și voci critice raționale, din partea opoziției europene și a unor experți din societatea civilă, care acuză faptul că Guvernul trebuia să acționeze mai devreme, mai decis, să nu mai tolereze situația de la Moldovagaz, să nu spere în van că rușii vor continua livrarea gazului, pentru că ar fi în interesul lor s-o facă.
Atât la Chișinău, cât și la Tiraspol, oamenii cu care discut sunt convinși că Gazprom va relua livrarea gazului în câteva zile și că astfel nu se va ajunge la o criză umanitară dramatică. Însă, sunt greu de prognozat consecințele politice”.
De ce ar relua Rusia livrarea gazului?
Rusia ar putea relua livrările de gaz din frica unei intervenții a Ucrainei, explică Goșu:
„Pentru că există riscul unei crize umanitare în Transnistria, iar Ucraina este cel mai bine poziționată și are determinarea de a interveni. Kievul are și cea mai bună expertiză pe Transnistria. În plus, Ucraina are și stocuri de gaz și de cărbune pentru a alimenta MGRES. Ucraina are nevoie de energie electrică, în condițiile în care o mare parte din infrastructura ei energetică a fost bombardată de ruși. Ar fi un cadou nesperat pentru regiunea Odesa, care și-ar putea asigura alimentarea, în condițiile în care Rusia nu-și va bombarda propriile întreprinderi din Transnistria. Kievul poate interveni doar dacă va fi solicitat de Chișinău, ceea ce nu sunt convins că se va întâmpla. Moldovenii joacă foarte prudent și sunt dominați de frica de ruși”.
Un moment favorabil pentru Chișinău
Potrivit lui Armand Goșu, Moldova are în prezent cele mai bune condiții pentru soluționarea diferendului transnistrean. Totuși, autoritățile de la Chișinău sunt reticente și preferă să aștepte evoluțiile politice internaționale înainte de a lua măsuri decisive:
„Guvernul de la Chișinău este în cea mai bună situație din ultimii 35 de ani, când ar putea să tranșeze dificilul dosar al reintegrării. Condițiile sunt mai bune ca niciodată, Rusia este în cea mai proastă și mai slabă poziție de după destrămarea URSS. Nu cred (că Moldova se va folosi de acest moment), pentru că sunt multe necunoscute în ecuație. În 20 ianuarie, Trump va prelua președinția la Washington, este o uriașă emoție în lume pe tema asta. Nu știm ce plan de pace va propune.
Dacă Putin se va menține la Kremlin, chiar dacă nu va ieși consolidat din acest război, Rusia va pretinde la o zonă de influență exclusivă în fostele republici sovietice, deci soarta Moldovei rămâne incertă. Elita de la Chișinău nu-și asumă riscuri, așteaptă să vadă cum se termină războiul, care sunt condițiile păcii din Ucraina, așteaptă ca să decidă „cei mari” evacuarea militarilor ruși din Transnistria, și doar apoi, după ce primesc toate garanțiile posibile și imposibile că nu supără pe nimeni, va acționa (...) Numai că Moldova nu este pregătită. Pentru a ieși din această schemă, Moldova avea nevoie de un plan finanțat de Bruxelles – un plan care nu presupunea mari investiții. În fond, capacitățile industriale și consumul din dreapta Nistrului sunt relativ modeste”.
TV8.md reamintește că pe 28 decembrie, Gazprom a anunțat oficial că lasă stânga Nistrului fără gaze din 1 ianuarie 2025, ora 07:00. Într-un comunicat, gigantul rus invocă pretinsa datorie a Moldovagaz drept motiv pentru care nu va livra niciun metru cub de gaz în regiunea transnistreană.
La scurt timp, premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazpromului și a dat asigurări că Republica Moldova pregătită să gestioneze orice situație generată de acțiunile Rusiei. De asemenea, Executivul nu exclude recurgerea la arbitraj internațional pentru a solicita despăgubiri, subliniind că deciziile Kremlinului afectează siguranța cetățenilor și provoacă pierderi economice.
„Ce s-a întâmplat e poate unul din cele mai clare exemple despre cum invazia rusă în Ucraina ne afectează direct”, a declarat expertul WatchDog, Eugen Muravschi.
