Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi-a amânat cu câteva luni promisiunea din campanie de a pune capăt războiului din Ucraina în „24 de ore”, într-o schimbare de atitudine pe care partenerii europeni au interpretat-o ca un semn că administraţia sa nu va renunţa imediat la sprijinul pentru Kiev, relatează vineri ziarul Financial Times (FT), citat de News.ro și Hotnews.
Doi oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că discuţiile cu noua echipă a lui Trump din ultimele săptămâni au arătat că aceştia încă nu au decis cum să rezolve conflictul şi că sprijinul pentru Ucraina va continua şi după învestirea preşedintelui american, la 20 ianuarie.
„Întreaga echipă (Trump) este obsedată de forţă şi de a părea puternică, astfel încât recalibrează abordarea în privinţa Ucrainei”, a declarat unul dintre oficiali.
Administraţia viitoare este de asemenea precaută pentru că se teme de comparaţiile care ar putea fi făcute cu retragerea dezastruoasă a SUA din Afganistan, pe care au reproşat-o administraţiei Biden.
Șase luni în loc de 24 de ore
La începutul acestei săptămâni, Trump a sugerat că „şase luni” ar fi o ţintă mai realistă pentru a pune capăt războiului. Reprezentantul său desemnat ca trimis special pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a declarat miercuri pentru Fox News că obiectivul este de a pune capăt conflictului în „100 de zile”.
„Aş dori să stabilesc un obiectiv la nivel personal şi profesional – l-aş stabili la 100 de zile”, a declarat Kellogg pentru Fox News când a fost întrebat despre un acord de pace în Ucraina. El a spus că trebuie găsită o modalitate de a se asigura că soluţia este solidă şi durabilă şi că acest război se încheie, „astfel încât să oprim măcelul”, a spus el.
Potrivit Financial Times, liderii şi oficialii europeni au susţinut în faţa lui Trump şi a echipei sale că este nevoie de continuarea ajutorului militar american, pentru a pune Kievul într-o poziţie cât mai puternică pentru negocierile de pace şi pentru a ajuta la aducerea Moscovei la masa negocierilor.
Oficialii francezi au declarat luna trecută că întărirea poziţiei Ucrainei pe câmpul de luptă înseamnă oprirea înaintării Rusiei în estul ţării, deoarece nu vor exista discuţii dacă Moscova continuă să preia teritorii.
Meloni spune că SUA nu vor abandona Ucraina
Sprijinul militar continuu al Washingtonului este crucial pentru apărarea Ucrainei, chiar dacă ţările europene au contribuit, de asemenea, cu armament şi un ajutor financiar semnificativ pentru Kiev. Premierul italian Giorgia Meloni, care s-a întâlnit săptămâna trecută cu Trump la staţiunea sa Mar-a-Lago, a exclus posibilitatea ca Washingtonul să „abandoneze” Ucraina.
„Nu prevăd o dezangajare a SUA”, a declarat ea joi într-o conferinţă de presă, adăugând că Trump este capabil să îmbine diplomaţia cu descurajarea. Meloni a adăugat că Ucraina ar trebui să primească garanţii de securitate concrete ca parte a oricărui potenţial acord diplomatic pentru a pune capăt conflictului activ. „Garanţiile de securitate sunt fundamentale dacă aspirăm de fapt la pace în Ucraina”, a spus ea. „Ştim cu toţii că în trecut Rusia a încălcat acordurile pe care le-a semnat. Fără garanţii de securitate, nu putem avea certitudinea că acest lucru nu se va mai întâmpla”, a recunoscut Meloni.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a încercat să convingă Washingtonul şi alţi aliaţi NATO să ancoreze aceste garanţii de securitate într-un calendar concret pentru aderarea ţării sale la NATO. Însă atât Biden, cât şi Trump s-au arătat reticenţi în a susţine un astfel de pas, la fel şi unii lideri europeni, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz.
Între timp, preşedintele francez Emmanuel Macron a sugerat că trupele europene ar putea fi desfăşurate în Ucraina pentru a se asigura că Rusia nu atacă din nou – o idee care, de asemenea, nu beneficiază de un sprijin unanim în Europa.
Ce vrea Putin
Vladimir Putin va „saluta” orice abordare din partea lui Trump şi ar fi pregătit pentru „dialog” cu SUA, a declarat joi Kremlinul. Principalul obiectiv al lui Putin în orice discuţie este să creeze noi acorduri de securitate prin care să se asigure că Ucraina nu va adera niciodată la NATO şi că alianţa militară condusă de SUA se retrage din unele desfăşurări ale sale din est, potrivit unui fost oficial de rang înalt de la Kremlin şi unei alte persoane care a discutat despre acest lucru cu liderul rus, scrie Financial Times.
„Vrea să schimbe regulile ordinii internaţionale astfel încât să nu mai existe ameninţări la adresa Rusiei. Este foarte îngrijorat de cum va arăta lumea după război”, a declarat fostul înalt oficial de la Kremlin. „Trump vrea oricum ca NATO să dea înapoi. Lumea se schimbă, orice se poate întâmpla”, a comentat acesta.
Oficialii occidentali, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte, au încercat să-i sublinieze că este important ca Trump să se asigure că impune „pacea printr-o demonstraţie de forţă” în Ucraina, evitând o înfrângere a Kievului care l-ar încuraja pe Putin şi pe aliaţii săi – China, Iran şi Coreea de Nord.
„Nu putem avea o situaţie în care Kim Jong Un şi liderul rus şi Xi Jinping şi Iranul bat palma pentru că am ajuns la o înţelegere care nu este bună pentru Ucraina, deoarece, pe termen lung, aceasta va fi o ameninţare gravă la adresa securităţii nu numai a Europei, ci şi a SUA”, a declarat Rutte pentru FT luna trecută.
