„Moldova fie va deveni parte a unui alt stat, fie va înceta să existe”, este scenariul-sperietoare lansat recent de consilierul președintelui rus, Nikolai Patrușev, și calificat de Chișinău drept „ingerință inadmisibilă în treburile interne”. Afirmațiile consilierului lui Putin nu sunt altceva decât alimentarea narativelor prin care Kremlinul vrea să destabilizeze Republica Moldova și să submineze drumul european al țării, subliniază ex-ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu.
„Declarația lui Nikolai Patrușev, conform căreia Moldova „ar putea înceta să existe,” reprezintă o nouă manifestare a lipsei de respect față de țara noastră și față de toți cetățenii ei, indiferent de preferințele lor politice sau geopolitice. Aceste afirmații ofensatoare fac parte dintr-o strategie clară de destabilizare a Moldovei și de subminare a viitorului nostru ca națiune.
Este o dovadă în plus că doar Uniunea Europeană este un partener care respectă identitatea noastră națională – limba, cultura, tradițiile și valorile noastre. Este un drum al respectului reciproc și al progresului, iar acest drum este esențial pentru viitorul Moldovei”, a scris Popescu, pe rețelele sociale.
Politologul și experta spațiului sovietic, Angela Grămadă, consideră că declarațiile lui Patrușev sunt încercări de intimidare care au și scopul de a ne ține ocupați cu dezmințiri.
„Este o declarație în stilul oficialilor ruși. Nu este prima de acest gen, dimpotrivă anterior, chiar și anterior agresiunii extinse împotriva Ucrainei, mai mulți oficiali ruși au încurajat România să rezolve problema moldovenească, problema în ghilimele moldovenească în stilul pe care l-a folosit Federația Rusă în Ucraina, anexând Crimeea după 2014. (...)
Acești lideri sau acești oficiali ruși nu își dau prea bine seama despre ce vorbesc, în ceea ce privește relația dintre România și Republica Moldova sau poate se prefac că nu înțeleg ce înseamnă dialog bilateral între București și Chișinău, dar în același timp alimentează discursuri de ură, alimentează tot felul de piste greșite ca noi să ne pierdem timpul să demontăm toate aceste narative care vin dinspre Moscova, care sunt false și care pur și simplu au un obiectiv final de a crea panică de a crea foarte multă confuzie în rândul populației care este vizată prin asemenea mesaje.
Este mai degrabă un act de intimidare și aici sunt intimidați deopotrivă și cetățenii din Republica Moldova, pentru că o parte dintre aceștia nu își doresc unirea cu România. O parte își doresc, dar își doresc și o unire administrativă mai degrabă decât una istorică culturală identitară”, a declarat Grămadă pentru presa română.
Aceleași narative în diferite voci
De altfel, narativele promovate de Patrușev nu sunt noi. În preajma alegerilor prezidențiale din Moldova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe declara că „România va acapara Republica Moldova, o va lăsa fără limbă, istorie și identitate”. „Scenariul de românizare” al țării noastre, prognozat de Maria Zaharova, a fost vociferat și de „corul” fugarului Ilan Șor.
Și Ministerul de Externe al României a subliniat că Moscova continuă să promoveze „temele agresive de propagandă și dezinformare cu care ne-a intoxicat, îndeosebi în ultimii ani”.
Mesajul transmis de consilierul lui Putin, Nikolai Patrușev, în legătură cu România și Republica Moldova reprezintă o încercare de „a crea o falie în Europa” și de a arăta „susținerea pentru un anumit tip de parcurs pe care și-l dorește Rusia”, este de părere Iulian Chifu, analist de politică externă.
„În privința Republicii Moldova, este atac la puterea pro-occidentală de acolo, dar introduce un punct în plus în care vine și arată tot în mod indirect către ce se întâmplă la noi: fie intră în spațiul rus, fie nu spune unde”, explică Iulian Chifu.
„Rusia exploatează criza energetică pentru a justifica o viitoare agresiune”
Într-o analiză, Institutul pentru Studiul Războiului scrie, referindu-se la Patrușev, că oficialii de la Kremlin încearcă să exploateze criza energetică din Moldova pentru a crea condiții care să justifice o viitoare agresiune rusă împotriva acestei țări.
„Rusia a susținut mult timp necesitatea de a-și proteja „compatrioții de peste hotare” din Ucraina ca o justificare pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei, iar declarațiile lui Patrușev sugerează că Kremlinul creează condiții pentru a exploata criza gazelor creată artificial în Moldova pentru a justifica o potențială agresiune viitoare a Rusiei împotriva Moldovei ca un răspuns necesar la politicile Moldovei care amenință „compatrioții” ruși din Moldova”, mai scrie ISW.
Aceștia mai notează că ministrul de Externe, Mihail Popșoi, a declarat că Rusia se folosește de criza energetică creată artificial pentru a încerca să destabilizeze economia moldovenească, cu scopul de a influența viitoarele alegeri.
De ce Patrușev nu poate fi credibil
Nikolai Patruşev este fost ofiţer de informaţii și, până anul trecut, secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, funcţie pe care o deţinea din 2008. Considerat un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, chiar mai radical decât actualul lider al Kremlinului, Patruşev a fost director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) din 1999 până în 2008. În acești ani, el a jucat un rol-cheie în deciziile de a prelua și anexa Crimeea în 2014 și de a invada Ucraina în 2022.
Expertul Mark Galeotti îl consideră pe Patruşev „cel mai periculos om din Rusia”, datorită „mentalităţii sale paranoice bazate pe conspiraţii”. După anexarea Crimeei, Patruşev a fost inclus pe lista persoanelor sancţionate de Uniunea Europeană și Regatul Unit, iar din 2018 și Statele Unite i-au impus sancţiuni.
După ce Putin și-a preluat anul trecut al cincilea mandat, lui Patruşev i s-a propus o funcție de consilier prezidenţial pentru construcţiile navale. Mulţi au considerat această mutare o retrogradare, întrucât Putin ar fi considerat că Patruşev l-ar fi indus în eroare în privinţa Ucrainei.
