Pentru prima dată, o bucată imensă, aproape la fel de mare ca Parisul, s-a desprins din cel mai mare aisberg din lume, a cărui derivă din Antarctica este urmărită de sateliţi, au declarat vineri oamenii de ştiinţă, scrie observatornews.ro.
Cel mai mare aisberg din lume este o imensă banchiză de gheaţă, care are acum 80 km lungime şi acoperă 3.360 km pătraţi. Aisbergul s-a desprins din Antarctica în 1986. După ce a rămas pe loc timp de zeci de ani, începând din decembrie se deplasează încet spre insula britanică Georgia de Sud, situată mai la nord, fiind purtat de curenţii oceanici puternici.
Până acum, acest colos de gheaţă cunoscut sub numele de A23a a rămas relativ intact. Dar imaginile surprinse vineri de un satelit european, analizate de AFP şi confirmate de doi oameni de ştiinţă, arată că o porţiune alungită de aproximativ 19 km lungime şi 6 km lăţime în punctul său cel mai larg, desigur minusculă în comparaţie cu imensitatea aisbergului-mamă, s-a desprins. Acest fragment, care măsoară aproape 79 de kilometri pătraţi, conform măsurătorilor prin satelit, pluteşte acum şi el în derivă în apele îngheţate.
„Aceasta este, fără îndoială, primul fragment semnificativ al aisbergului care a apărut” până în prezent, a declarat pentru AFP oceanograful Andrew Meijers de la British Antarctic Survey, care urmăreşte îndeaproape evoluţia aisbergului. Soledad Tiranti, glaciolog, aflată în prezent la bordul spărgătorului de gheaţă al Marinei argentiniene ARA Almirante Irízar, a confirmat de asemenea pentru AFP că o bucată s-a „rupt”.
Potrivit lui Andrew Meijers, aisbergurile sunt străbătute de fracturi adânci şi, deşi acest exemplar monumental s-a micşorat în timp şi a pierdut anterior o bucată mult mai mică, el „a rezistat bine”.
„Este un semn că aceste falii încep să se rupă”, spune el. În trecut, alte aisberguri gigantice s-au prăbuşit "relativ repede, în decurs de câteva săptămâni”, după ce au început să piardă bucăţi mari. Cu toate acestea, este dificil de spus dacă această fragmentare este dovada unei schimbări mult mai semnificative care este în curs.
„Modul în care aceste lucruri se descompun nu este o ştiinţă exactă, este foarte greu de spus dacă se va face bucăţi sau dacă va rămâne intact”, explică Andrew Meijers. În opinia sa, este puţin probabil ca traiectoria A23a spre Georgia de Sud, o zonă de hrănire crucială pentru specii de lei de mare şi pinguini, să se schimbe ca urmare a pierderii acestui fragment. Însă o fragmentare suplimentară ar reduce „ameninţarea la adresa faunei sălbatice”, deoarece animalele ar putea astfel să se mişte mai uşor în ocean între blocuri mai mici de gheaţă pentru a găsi hrană, adaugă oceanograful.
Potrivit lui Soledad Tiranti, aisbergul ar trebui să continue să se îndrepte spre nord, dar traiectoria sa exactă va depinde de influenţa curenţilor.
