Înainte de anii '60, Marea Aral strălucea peste graniţele Uzbekistanului și Kazahstanului. Acum, peisajul este dezolant deoarece al patrulea cel mai mare lac din lume devine un deșert aproape complet. Se întindea pe o suprafaţă de 68.000 de km pătraţi, însă acum aceasta s-a redus până la 8.000 km pătraţi, iar restul lacului s-a transformat în Deşertul Aralkum, conform Agenţiei Anadolu, preluată de Caspian Post, notează Libertatea.
„Unul dintre cele mai mari dezastre”
„Este cu siguranță unul dintre cele mai mari dezastre de mediu din lume”, spunea Ibrahim Thiaw, secretarul executiv al Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării, potrivit Science Alert.
Un studiu publicat în octombrie anul trecut afirmă că nivelul de praf din regiune aproape s-a dublat între anii 1984 – 2015, ajungând de la 14 milioane de tone metrice, la 27. Fosta albie a lacului purtată de vânt a redus calitatea aerului din zonele învecinate, ajungând chiar şi la 800 de km distanţă. Acest lucru contribuie la topirea calotelor glaciare şi la agravează criza apei din regiune.
Sărurile rămase din Marea Aral sunt săruri dăunătoare pentru vegetaţie, iar răspândirea acestora prin furtuni au dus la distrugerea recoltelor chiar şi la sute de kilometri distanţă, contaminând şi apa potabilă. Praful deşertului Aralkum este mult mai toxic faţă de restul prafului din regiune, din cauza scurgerilor chimice ale Uniunii Republice Sovietice Socialiste (URSS) dar şi din cauza pesticidelor şi îngrăşămintelor utilizate pentru agricultura în zona.
Ecosistemul local s-a prăbușit
Între anii ’60 şi ’90, principalele râuri care alimentau Marea Aral, Amu Darya și Syr Darya, au fost redirecţionate pentru irigarea a şapte milioane de hectare de bumbac ce aparţineau Uniunii Sovietice. Irigarea masivă şi redirecţionarea râurilor care susţineau cândva lacul au redus semnificativ nivelul său şi, într-un final, acesta s-a împărţit în două. Nivelul ridicat de salinitate din apă a a rămas la un nivel peste cel al oceanului, distrugând vieţi şi prăbuşind ecosistemul local. Nivelul de sare a distrus mijloacele de trai ale oamenilor, iar bărcile folosite de pescari la vremea aceea zac şi acum naufragiate în nisip.
Praful toxic ucide tot
Pentru a reduce nivelul de praf toxic din zonă, guvernele locale au încercat revegetarea zonei, oamenii de ştiinţă locali căutând constant plante care să suporte nivelul ridicat de salinitate din sol, conform Science Alert. Uniunea Europeană şi Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională au oferit şi ele ajutor pentru încercarea disperată de reducere a prafului toxic. Ceea ce se întâmplă cu Marea Aral nu este un eveniment izolat. Lacurile şi alte sisteme de apă din Africa, Orientul Mijlociu, Europa, Australia şi Statele Unite se micşorează la rândul lor, din cauza agriculturii şi industrializării.
