Republica Moldova înregistrează progrese în procesul electoral și pluralism politic, arată Indexul Democrației 2024, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). Totuși, țara noastră a scăzut în rating, clasându-se pe locul 71 din 167 de state, față de locul 68 acum doi ani. Între timp, Ucraina a pierdut un loc și se află pe poziția 92, cu 4,90 de puncte.
Moldova depășește România în ceea ce privește funcționarea procesului electoral (9,17), dar înregistrează un scor mai mic la guvernare (3,79) și libertăți civile.
Cu toate acestea, Moldova se află pe un trend pozitiv, făcând reforme și avansând spre integrarea europeană, în timp ce România riscă să se afunde și mai mult în problemele legate de corupție și declinul democratic.
România a fost inclusă în categoria „regimurilor hibride” în cel mai recent Index al Democrației, suferind o scădere semnificativă de 12 poziții, până pe locul 72 la nivel mondial. Această schimbare reflectă o deteriorare a standardelor democratice, fiind pentru prima dată în ultimii ani când România cade sub pragul regimurilor considerate democrații defectuoase.
Raportul subliniază că, deși România are un sistem electoral relativ stabil, cu un scor de 8,25 la procesul electoral și pluralism, guvernarea și cultura politică sunt principalele puncte slabe. Funcționarea guvernului a fost notată cu 5,36, reflectând problemele de transparență, instabilitatea politică și influențele asupra justiției.
Mai îngrijorător este scorul de doar 3,75 pentru cultura politică, ceea ce indică un nivel scăzut de încredere în instituțiile statului și o participare redusă a cetățenilor în viața politică.
În clasamentul care analizează situația din 167 de ţări, 36 sunt clasificate drept „regimuri hibride”, care combină elemente de democrație electorală cu comportamente autoritare. De asemenea, 71 de țări sunt clasificate drept democrații – 25 de „democrații depline” și 46 de „democrații viciate”. Restul țărilor – 60 la număr – trăiesc într-un „regim autoritar”.
Cea mai democratică țară, cea mai nedemocratică
Studiul a arătat că democrația globală se află într-o situație mai proastă decât oricând în istoria de aproape două decenii a indexului, scrie The Economist. Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică țară din lume, cu un scor de 9,81. Au urmat Noua Zeelandă și Suedia.
Afganistanul rămâne, din 2021, țara clasată pe ultimul loc în acest index al democrațiilor, obținând doar 0,25 puncte.
Media globală a scăzut la un nou minim record de 5,17, în scădere de la un maxim de 5,55 în 2015. Doar 6,6% din populația lumii trăiește în prezent într-o democrație deplină, în scădere de la 12,5% în urmă cu zece ani. De asemenea, o mare parte din populația lumii – în prezent, doi din cinci oameni – trăiește sub un regim autoritar.
Unele alegeri au reprezentat doar o farsă
Ziua scrutinului din Pakistan, de exemplu, a fost marcată de violențe. Cel mai popular politician, Imran Khan, ale cărui acreditări democratice sunt discutabile, a fost încarcerat cu puțin timp înainte de desfășurarea alegerilor. Scorul țării a scăzut de la 3,25 în 2023 la 2,84.
În Rusia, un alt simulacru de alegeri i-a oferit lui Vladimir Putin al cincilea mandat de președinte – Rusia a obținut doar 2 puncte în clasament. În alte țări – inclusiv Burkina Faso, Mali și Qatar – alegerile au fost anulate complet.
Franța, retrogradată și semne de întrebare pentru SUA
Chiar și Europa – unde se află nouă dintre primele zece țări din clasament – a înregistrat unele scăderi notabile, observă The Economist.
Franța a fost retrogradată de la o democrație deplină la una viciată. Acest lucru reflectă în principal o deteriorare a scorului său de încredere în guvernare după ce alegerile anticipate din iunie nu au reușit să asigure o majoritate legislativă pentru niciun partid sau bloc. De asemenea, patru prim-miniștri diferiți în cursul anului nu au contribuit prea mult la insuflarea încrederii.
În Asia, Coreea de Sud a ieșit din categoria democrațiilor depline după ce președintele Yoon Suk Yeol a declarat – apoi a revocat în grabă – legea marțială, aruncând țara în criză.
America a rămas o democrație viciată, cu o schimbare ușoară față de poziția sa din 2023. Dar s-ar putea confrunta cu probleme mai mari în acest an: prima lună a celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump a pus deja la îndoială independența politică a administrației publice și a fost martoră la o avalanșă de ordine executive cu autoritate juridică îndoielnică.
Victoria lui Trump în 2024 a fost parte a unei reacții globale mai ample împotriva președinților în funcție. Următorul test pentru democrația globală în 2025 va fi modul în care acești lideri nou aleși vor alege să guverneze.
