Influencerul Andrew Tate spune că nu s-a uitat la producția „Adolescence” de pe Netflix, în care se prezintă drama unei familii obișnuite după ce un copil de 13 ani, Jamie, își ucide o colegă, în urma comentariilor de pe rețelele sociale și a influenței unor comunități online. Tate susține că întreaga producție este „un truc”.
Numele lui Andrew Tate apare în episodul 2 al producției „Adolescence”. Când unul dintre polițiștii care încearcă să afle de ce băiatul de 13 ani a decis să își ucidă colega, un elev al școlii îi explică semnificația emoji-urilor de pe Instagram care îl făcuseră pe autorul crimei să se simtă invalidat și să recurgă la gestul extrem.
„Chestia cu celibatul involuntar (n. red.: bărbații „incel”, cult promovat de Andrew Tate). Porcăriile debitate de Andrew Tate”, trage concluzia la un moment dat colega polițistului.
Într-un interviu acordat realizatorului TV Mircea Badea de la Antena 3 CNN, Andrew Tate, acuzat în România de viol și trafic de persoane, spune că serialul „Adolescence” este „propaganda guvernului britanic”, scrie hotnews.
„Înainte de a face asta, cred că trebuie să subliniem o idee importantă despre adolescență, care este un proces psihologic masiv. Nu am văzut serialul, dar am văzut un trailer și știu asta. Guvernul britanic și globaliștii pretind că băieții albi englezi înjunghie oameni la 13 ani din cauza a ceea ce au văzut pe internet, ceea ce nu este adevărat”, susține Andrew Tate.
Acesta continuă cu comentarii rasiste, spunând că au fost mulți ucigași de 13 ani în Anglia, dar „toți erau imigranți de culoare”.
„Nu spun că toți imigranții sunt răi. Sunt un imigrant. Sunt pe jumătate negru și sunt în România. Dar ce vreau să spun este că, dacă ai crea un serial de propagandă pe Netflix și ai vorbi despre copii de 13 ani care ucid, și aceștia ar fi englezi albi care au văzut lucruri pe internet, când adevărul e că în Anglia singurele persoane de 13 ani care ucid sunt străinii care sosesc cu o barcă, acest lucru nu este adevărat”, a continuat Tate.
El susține că producția Netflix este „o operațiune psihologică, o încercare de a influența publicul și de a distrage atenția de la problema reală, încercând să o îndrepte către altceva”.
