Învierea Domnului sărbătorită de creștinii din întreaga lume este plină de semnificații și simboluri, iar una dintre ele este Lumina pe care o luăm în noaptea de Înviere. Această lumânare reprezintă simbolul Învierii lui Hristos, al biruinței Binelui asupra Răului și al vieții asupra morții.
După ce credincioșii primesc lumina adusă de preot din masa Sfântului Altar în noaptea de sâmbătă spre duminică, fiecare își pregătește o lumânare pe care o va aprinde din lumina adusă de preot. Această lumânare va rămâne aprinsă tot timpul săvârșirii Sfintei Învieri, iar fiecare persoană se va întoarce acasă cu lumânarea aprinsă.
Deși nu există îndrumări precise cu privire la modul în care trebuie să folosiți lumânarea după Înviere, preoții recomandă să nu o aruncați și nici să o puneți alături de celelalte lumânări folosite la biserică.
În schimb, această lumânare poate fi aprinsă în fiecare zi din Săptămâna Luminată la rugăciunile de dimineață sau de seară, ori poate fi aprinsă în biserică sau la mormintele celor dragi.
Cu încuviințarea preotului, unii credincioși păstrează lumânarea pentru a o aprinde în momente de încercare, primejdie, boală sau când este vreme rea, oferind o sursă de speranță și lumină în momentele întunecate ale vieții.
