Creștinii de pretutindeni sărbătoresc Paștele - Învierea lui Iisus. Astăzi ne reamintim de trecerea de la moarte la înviere și de puterea nemărginită a credinței în viața veșnică. Sărbătoarea Învierii să vă binecuvânteze căminul, iar în lume să răspândească pacea și înțelegerea. Echipa TV8 vă dorește un Paște Luminat!
Învierea Domnului este sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creștin și aduce în casele noastre inclusiv bucuria tradițiilor care ne leagă de strămoși.
Oul roșu, vopsit tradițional de creștini, este considerat simbol al nemuririi și al renașterii. De Paște, oamenii pun dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă. Apoi, se spală cu apă, se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel, vor avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă, tot anul. Potrivit aceluiaşi obicei, cel care se spală ultimul din acest vas, ia banii.
Masa de Paște este o altă tradiție importantă, caracterizată de bogăția bucatelor și de simbolismul acestora. Mielul copt, considerat simbol al învierii și al sacrificiului lui Iisus Hristos, este unul dintre preparatele tradiționale servite de creștini în această zi.
Așezându-se la masă, creștinii mănâncă din cele sfințite, nu înainte de a se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Oamenii ciocnesc ouăle încondeiate „cap cu cap” în prima zi de Paşte. Abia din a doua zi, ei le ciocnesc şi „dos cu dos”.
Pe vremuri, la Paște, îndeosebi a doua și a treia zi, în multe sate se organizau jocuri, hora satului, unde veneau sătenii de toate vârstele. Tradițional, în zilele de Paște, la moldoveni, era „datul în scrânciob”. Drept plată pentru această distracție erau ouăle roșii. Se credea că cine se dădea în scrânciob, aceluia îi vor crește roadele înalte și-i va merge bine tot anul.
A doua zi de Paște, se obișnuiește ca finii să se ducă la nași cu daruri: pască, cozonac, ouă roșii, dulciuri.
