Papa Francisc a murit luni dimineață, iar decesul său deschide calea spre procedurile de alegere a unui nou lider al Bisericii Catolice. Întrucât Înaltul Pontif nu a numit niciun succesor în timpul vieții, oricare dintre cei 252 de membri a Conclavului ar putea fi ales. Totuși, câțiva dintre aceștia par a fi favoriți să ajungă în fruntea Vaticanului, transmite Mediafax.
Conclavul papal începe de obicei la două sau trei săptămâni după decesul sau demisia Papei în exercițiu. Spre exemplu, Conclavul din 2013 care l-a ales pe Papa Francisc, a început la doar 12 zile după demisia predecesorului său, Benedict al XVI-lea.
Dintre cei 138 de cardinali cu drept de vot, un total de 110 au fost numiți de Papa Francisc. Acest grup este mai divers decât alegătorii precedenți, cu o reprezentare mai mare din Asia, Africa și America Latină, reflectând obiectivul lui Francisc de a reflecta amploarea globală a Bisericii. Cel mai tânăr cardinal elector are doar 45 de ani, fiind un cleric ucrainean stabilit în Australia.
Ca urmare, există posibilitatea ca, pentru prima dată în secole, următorul papă să provină din Africa sau Asia, sau dintr-o altă regiune tradițional subreprezentată în conducerea Bisericii.
Printre cardinalii africani despre care se discută sunt Peter Turkson din Ghana, fostul șef al Consiliului Pontifical pentru Justiție și Pace, și Fridolin Ambongo din Republica Democrată Congo, arhiepiscop de Kinshasa. Ambii sunt conservatori convinși, care au fost susținători vocali ai păcii în țările lor respective.
Un alt candidat puternic este cardinalul filipinez Luis Tagle, fost arhiepiscop de Manila. Ca și Papa Francisc, Tagle pune accentul pe justiția socială și pe grija față de săraci.
Cardinalul maghiar Peter Erdo este văzut ca unul dintre principalii candidați conservatori și ar putea servi drept punte de legătură cu creștinii orientali. Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta, Erdo, este un tradiționalist care a susținut apropierea de creștinii ortodocși, subliniind „nevoia disperată” de unitate între biserici.
De asemenea, cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun, al cărui rol diplomatic de vârf îi asigură o bună cunoaștere de către toți cardinalii.
Printre alți posibili candidați se numără Matteo Zuppi din Italia, arhiepiscop de Bologna, și Mario Grech din Malta, secretar general al Sinodului Episcopilor, funcție care l-a ținut în contact strâns cu Papa Francisc.
În acest moment Pietro Parolin și Luis Tagle pleacă cu prima șansă. Teoretic, orice bărbat catolic poate fi ales în rolul de papă, dar ultima dată când un catolic care nu era membru al Colegiului Cardinalilor a fost ales să conducă Vaticanul a fost în 1378.
În timpul Conclavului, cardinalii trăiesc în izolare completă, fără telefoane și alte surse de comunicații, iar în fiecare zi se desfășoară 2 voturi dimineața și 2 seara.
Dacă nu se alege un Papă, din coșul capelei iese fum negru, dacă se alege, iese fum alb și bat clopotele.
Odată ce cardinalii aleg un nou Papă, acesta își dă consimțământul, îmbracă veșmintele albe și iese pe balconul Catedralei Sfântul Petru. Atunci se rostește celebra frază: „Habemus Papam!” – „Avem Papă!”.
TV8.md amintește că Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit în dimineața zilei de 21 aprilie 2025. Evenimentul este urmat de un proces vechi și strict reglementat numit „Sede Vacante”.
