Bugetul PLUS, adoptat săptămâna trecută în lectura a doua de Parlament, continuă să provoace critici. Expertul în economie, Marin Gospodarenco este de părere că acesta se bazează pe prea multe împrumuturi, în timp ce statul ar trebui să se străduiască mai mult să dezvolte economia.
„A împrumuta nu e rău, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne împrumutăm de fiecare dată. Trebuie să dezvoltăm și economia”, a menționat Marin Gospodarenco la „Cutia Neagră” de la TV8.
Analistul economic Dumitru Vicol crede că însă că statul ar putea să se împrumute mai mult pentru a dezvolta economia.
„Eu aș spune că Ministerul Finanțelor e prea conservativ și nu se împrumută destul și bugetul e prea mic pentru dezvoltare”, a subliniat Dumitru Vicol.
În timp ce Marin Gospodarenco este de părere că guvernarea nu ar trebui să se laude cu împrumuturile de la UE și aduce critici vizavi de pachetul social al bugetului, Dumitru Vicol susține că este un lucru normal ca în an electoral pachetul social să aibă și un iz electoral.
„Eu cred că e ok să recunoaștem că pachetul social e cu iz electoral. E ok, suntem în an electoral și cred că la Bruxelles tot se vede ușor asta. Da, e iz electoral dar scopul final e să păstrăm integrarea în UE. Ăsta e scopul final și ăsta ar trebui să fie ultimul obiectiv pe care îl avem”, a explicat analistul.
De cealaltă parte, deputatul PAS, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, s-a apărat. „Se creează impresia că noi acum doar am ajutat familiile și copiii. Eu amintesc că noi am dublat suportul pentru familii în ultimii doi ani și jumătate, în 2022 am început să dăm câte o mie de lei pe lună pentru copii sub doi ani, indemnizația la naștere s-a majorat”, a argumentat Marian.
Proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2025 a fost votat de Parlament în a doua lectură pe 17 aprilie. Modificările la bugetul de stat pentru anul 2025 au fost propuse de Ministerul Finanțelor și includ resursele financiare oferite de Uniunea Europeană în scopul susținerii populației și a mediului de afaceri afectați de creșterea tarifelor la resurse energetice, precum și avansul și prima tranșă din pachetul de sprijin financiar din partea UE pentru susținerea Planului de creștere economică pentru Republica Moldova.
Astfel, veniturile bugetului de stat au crescut cu 3,73 miliarde de lei și depășesc suma de 75,28 miliarde de lei. Majorarea de 5,2 % față de valoarea aprobată se datorează în totalitate granturilor externe de care beneficiază țara noastră și sprijinului fără precedent din partea Uniunii Europene.
Totodată, s-a propus majorarea cheltuielilor cu 7,74 miliarde de lei, ceea ce constituie 9,1 %. În rezultat, valoarea totală a acestora depășește 93,19 miliarde de lei. Mijloacele financiare sunt alocate pentru implementarea măsurilor de reziliență energetică și pentru implementarea reformelor din cadrul Planului de creștere economică pentru Republica Moldova.
Mai exact, pentru măsuri de reziliență energetică au fost alocate 3,66 miliarde de lei. Astfel, Fondul de reducere a vulnerabilității energetice a fost suplimentat cu 2,11 miliarde de lei pentru acordarea compensațiilor monetare pentru încălzire oferite în sezonul rece și a compensației la energia electrică în factură pentru toate gospodăriile casnice. În rezultat, toți consumatorii casnici vor primi compensații în factura pentru energie electrică, la primii 110kWh. 290 de milioane de lei sunt prevăzuți pentru compensarea cheltuielilor pentru energia electrică ale agenților economici și ale producătorilor agricoli, iar 193 de milioane de lei – pentru implementarea proiectelor de eficiență energetică din Fondul național de dezvoltare regională și locală.
Alte 3,8 miliarde de lei sunt prevăzute pentru măsurile din Programul de reforme economice din cadrul Planului de creștere economică pentru Republica Moldova. Astfel, 1 miliard de lei a ajuns în Fondul rutier pentru reparația a circa 200 de kilometri de drumuri regionale și raionale. Tot 1 miliard de lei a fost destinat pentru Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, dintre care 600 de milioane de lei – pentru reparația drumurilor locale în circa 100 de localități. Autorii au mai propus alocarea suplimentară a 200 de milioane de lei în Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și a încă 200 de milioane de lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii. 100 de milioane de lei vor ajunge în Fondul Național de Mediu.
La fel, a fost prevăzută alocarea a 60 de milioane de lei pentru susținerea tinerilor specialiști. Astfel, angajații în domenii strategice vor primi, în primul an de muncă, un surplus la salariu de 3 000 de lei. Este vorba despre tinerii angajați în sectoare precum automotive, electronice, textile, industria farmaceutică / chimică, procesare alimentară și materiale de construcție.
Încă 85 de milioane de lei au fost alocați pentru lucrările de construcție a liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești și reparația liniei de cale ferată de la stația Prut-2 (Cantemir) până la podul feroviar peste râul Prut. La fel, 17,1 milioane de lei au fost alocați pentru finalizarea și implementarea proiectului „Complexul de asigurare cu apă potabilă a satelor din raionul Hâncești”.
S-a mai propus alocarea a 200 de milioane de lei pentru renovarea și dotarea blocurilor alimentare din cadrul instituțiilor de învățământ. Acest lucru se întâmplă după ce, la începutul acestui an, au fost alocate mijloace financiare pentru alimentarea gratuită, începând cu luna septembrie, a elevilor din clasele V-IX din instituțiile publice de învățământ secundar.
Modificările propuse la veniturile și cheltuielile bugetului de stat pentru anul 2025 au avut drept rezultat majorarea deficitului bugetar cu 4,01 miliarde de lei, ceea ce constituie 5,1 % din PIB.
