Milioane de alegători din România, Polonia și Portugalia vor merge la urne în acest weekend. Duminica electorală crucială va determina direcția democrațiilor europene într-un moment de tensiuni politice, comerciale și economice crescute de pe continent, transmite The Guardian.
În România, candidatul de extremă dreapta, George Simion, este favorit în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce în Polonia polarizată, în prima rundă a alegerilor, un liberal, un conservator și un candidat de extremă dreapta se luptă pentru fotoliul de președinte.
Totodată, în Portugalia se organizează alegeri legislative anticipate la doar 14 luni după ultimul scrutin.
Pentru români, votul de duminică este al doilea tur al celei de-al doilea scrutin prezidențial din ultimele șase luni, iar votul a fost numit de analiști drept cel mai important din istoria post-comunistă a țării.
În turul doi se vor confrunta George Simion și Nicușor Dan. Primul, un ultranaționalist de 38 de ani, critic al UE și admirator al lui Trump, care poartă șepci Maga, promovează o agendă social-conservatoare și susține sistarea ajutorului militar pentru Ucraina. Acesta a acumulat 41% din voturi în prima rundă, aproape dublu față de rivalul său, Nicușor Dan.
Candidatul independent, în vârstă de 55 de ani, deține funcția de primar al Bucureștiului pentru al doilea mandat și s-a clasat pe locul al doilea în primul tur. Acesta descrie runda finală ca pe o luptă între „o direcție pro-occidentală și una anti-occidentală pentru România”.
Sondajele arată că diferența dintre cei doi candidați se micșorează, iar unul dintre chestionare, chiar un rezultat aproape egal.
Scrutinul electoral este urmărit îndeaproape de Uniunea Europeană, care ar prefera să nu mai aibă încă un perturbator în regiune, alături de Ungaria și Slovacia. De asemenea, un interes sporit manifestă naționaliștii, inclusiv cei din Washington, care acuză Bucureștiul că a călcat în picioare democrația după ce votul inițial a fost anulat și Georgescu a fost descalificat din a participa la o reluare a votului.
La rândul ei, Polonia este guvernată din 2023 de către Coaliția Civică a lui Donald Tusk, o alianță ideologică diversă și fragilă din punct de vedere politic a partidelor pro-democratice. Promisiunea sa centrală a fost inversarea schimbărilor controversate și expansive aduse în timpul celor 8 ani de guvernare a partidului național-populist Lege și Justiție (PiS).
Însă, capacitatea guvernului de a-și duce la bun sfârșit promisiunile a fost împiedicată de puterea de veto deținută de președinte, o funcție ocupată din 2015 de către Andrzej Duda, un apropiat al administrației demise și un susținător ferm al lui Donald Trump.
Câștigarea cursei prezidențiale ar consolida poziția guvernului și ar putea ajuta la îndeplinirea unor promisiuni liberale legate de probleme sociale, precum avortul și drepturile LGBTQ+.
La capătul vestic al continentului european, Portugalia merge la urne a treia oară în ultimii trei ani, pentru alegerile legislative anticipate. Premierul de centru dreapta, Luis Montenegro, a declanșat acest vot în urma întrebărilor tot mai mari legate de activitățile de afaceri ale familiei sale.
Politicianul, liderul platformei Alianța Democratică (AD), care a guvernat țara de la victoria sa de anul trecut, s-a confruntat cu o tot mai mare atenție asupra unei firme de consultanță în protecția datelor pe care a fondat-o în 2021 și pe care a transferat-o soției și fiilor săi în anul 2022.
Montenegro a negat orice comportament incorect sau breșe etice, organizând un vot de încredere în luna martie pentru a pune „capăt atmosferei de insinuări și intrigi permanente”. Contrar așteptărilor sale, politicianul a pierdut votul, iar un nou scrutin electoral va avea loc. Sondajele recente arată un rezultat la fel de strâns ca la precedentele alegeri, situând AD-ul la aproximativ 33%, urmat de Partidul Socialist (PS) la 26% și partidul de extremă dreaptă, Chega, cu 17%.
În alegerile anterioare, AD a câștigat 80 de locuri, față de 78 ale PS, iar Chega, condus de fostul comentator TV de fotbal André Ventura, a înregistrat o creștere semnificativă a susținerii, crescându-și numărul de locuri de la 12 la 50.
Deși Montenegro și-a menținut interdicția totală asupra oricăror acorduri cu Chega, guvernul său a fost acuzat că se află în favoarea extremelor după ce a anunțat expulzarea a 18.000 de migranți nereguli în timpul campaniei electorale.
