Un acord adevărat de pace între Rusia și Ucraina rămâne puțin probabil după ce Donald Trump a afirmat că cele două țări vor începe imediat negocierile. De această părere este expertul în analiză politică și soluționarea conflictelor, Vladislav Kulminski. Invitat la „Новая неделя”, acesta a explicat că, în cel mai optimist scenariu, se poate ajunge la un armistițiu care să înghețe conflictul, nu să-l încheie.
„Consider că un armistițiu este maximum ce se poate obține în acest moment. Cerințele formulate de Rusia sunt orientate spre atingerea unor obiective maximaliste. Prin eliminarea ‘cauzelor primare ale conflictului’, Moscova înțelege, de fapt, dezmembrarea Ucrainei, iar, evident, Kievul nu poate accepta astfel de condiții”, a spus Kulminski.
Potrivit acestuia, obiectivele Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite sunt diferite: Moscova urmărește să cucerească și să dezmembreze Ucraina, Kievul încearcă să împiedice acest lucru, iar Washingtonul ar dori să elimine cât mai repede de pe agendă subiectul „războiului din Europa” și să își redirecționeze atenția către Asia de Sud-Est, care provoacă o îngrijorare mult mai mare.
Kulminski susține că Statele Unite sunt interesate mai degrabă de oprirea luptelor decât de o încheiere formală a războiului:
„Statele Unite vor să oprească războiul, nu neapărat să-l încheie. Pentru ele e important un armistițiu - ca luptele să înceteze. Dacă cineva poate aduce părțile la masa negocierilor, acela este președintele SUA. În prezent nu mai există un alt actor cu o asemenea capacitate”.
Totuși, acest obiectiv nu coincide cu planurile Kremlinului.
„Acest lucru nu se aliniază cu obiectivele Rusiei, care vrea să lase Ucraina fără arme, să împiedice integrarea ei în alianțe de apărare care i-ar permite să se protejeze și, pe termen lung, urmărește dezmembrarea teritorială a țării”, a adăugat Kulminski.
Expertul a comparat situația cu războiul din Coreea, înghețat în 1953 printr-un armistițiu, fără un tratat de pace:
„Cred că un armistițiu este încă posibil. Cred că SUA vor continua să încerce. Nu am ajuns încă în punctul în care să putem afirma că războiul va continua oricum și că totul se va decide doar pe câmpul de luptă. Negocierile vor continua și există șanse ca, chiar dacă nu o pace deplină, măcar un armistițiu să fie atins”.
TV8.md amintește că Donald Trump a declarat luni că Rusia și Ucraina vor începe „imediat” negocierile de pace, după o convorbire telefonică de două ore cu Vladimir Putin, în ciuda faptului că liderul de la Kremlin a respins apelul președintelui american pentru un armistițiu necondiționat de 30 de zile.
„Cred că a mers foarte bine. Rusia și Ucraina vor începe imediat negocieri în vederea unui armistițiu și, mai important, a unui acord de pace durabil”, a scris Trump pe rețeaua sa Truth Social.
În timp ce Trump a prezentat dialogul drept un progres major - parte din promisiunea sa de campanie de a pune capăt războiului în 24 de ore - Vladimir Putin a avut o reacție mai rezervată. Acesta a declarat că este dispus să colaboreze cu Ucraina asupra unui memorandum pentru încetarea conflictului, dar a subliniat că „este nevoie de compromisuri din partea ambelor părți”.
Într-o convorbire separată, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a transmis lui Trump că nicio decizie nu ar trebui luată fără consultarea Kievului. „L-am rugat să nu ia nicio decizie despre Ucraina fără noi, înainte de discuția sa cu Putin”, a declarat Zelenski pentru presă.
Zelenski a respins ferm retragerea trupelor ucrainene din regiunile de est și sud aflate sub controlul Kievului, respingând cererile Moscovei privind încetarea invaziei.
După apelul cu Putin, Trump a discutat cu mai mulți lideri occidentali, printre care președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și liderii din Franța, Germania, Italia și Finlanda.
Între timp, Papa Leon al XIV-lea s-a oferit să găzduiască negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina la Vatican, potrivit declarațiilor făcute atât de Trump, cât și de premierul Italiei, Giorgia Meloni.
