Două persoane au murit și cel puțin 60 au fost rănite în noaptea de marți spre miercuri, în urma unor atacuri cu drone asupra orașului Harkov. Printre victime se numără și nouă copii, anunță Serviciul de Stat pentru Situații Excepționale a Ucrainei.
„Au avut loc 17 atacuri cu drone în două districte”, a declarat primarul Harkovului, Igor Terehov.
Autoritățile locale au precizat că dronele folosite au fost de tip Geran-2, versiunea rusă a dronei iraniene Shahed, și că au fost vizate în special clădiri de locuit. Procuratura locală a transmis că atacurile au avut loc „în jurul orei 00:30”.
În alte regiuni ale Ucrainei, două persoane au fost rănite în Zaporojie, una în Herson, iar în Odessa mai multe clădiri au fost avariate.
Aceste lovituri vin la doar o zi după ce atacuri similare au provocat moartea a trei persoane la Kiev și Odesa. La nivel național, în noaptea de luni spre marți, Rusia a lansat 315 drone explozive, provocând moartea a trei persoane și rănirea altor 13.
Harkovul, situat la mai puțin de 50 km de granița cu Rusia, se confruntă în ultimele zile cu o intensificare a atacurilor. În noaptea de vineri spre sâmbătă, orașul a suferit „cel mai puternic atac de la începutul războiului”, potrivit autorităților, cu aproximativ 50 de explozii. Două persoane au fost ucise și 17 rănite atunci.
În paralel, Ucraina continuă atacurile cu drone pe teritoriul Rusiei, afirmând că vizează ținte strategice. Totuși, marți, o persoană a murit și patru au fost rănite într-un atac asupra unui minimarket din regiunea rusă Belgorod, potrivit guvernatorului Viaceslav Gladkov. Ministerul rus al Apărării a anunțat că a doborât 32 de drone ucrainene în noaptea de marți spre miercuri.
Schimb de prizonieri, dar fără progres în negocierile de pace
În ciuda intensificării atacurilor, marți a avut loc a doua fază a unui schimb de prizonieri de război între Rusia și Ucraina, în urma negocierilor directe desfășurate la începutul lunii iunie la Istanbul. Niciuna dintre părți nu a oferit detalii despre numărul de prizonieri eliberați.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat la valul de atacuri, afirmând că este „vital” ca răspunsul comunității internaționale „să nu fie tăcerea lumii, ci o acțiune concretă”. El a făcut apel la „o acțiune din partea Americii, care are puterea de a constrânge Rusia să facă pace” și la „o acțiune din partea Europei, care nu are altă opțiune decât să fie puternică”.
Între timp, inițiativele diplomatice internaționale stagnează. Fostul președinte american Donald Trump, care promisese o soluționare rapidă a conflictului, și-a diminuat implicarea. El a comparat invazia rusă cu „copii mici care se bat” și a sugerat că ar putea lăsa conflictul să continue.
La rândul lor, liderii europeni, deși au amenințat cu noi „sancțiuni masive” în cazul unui refuz rusesc al armistițiului propus, par neputincioși în lipsa sprijinului clar din partea Washingtonului.
Moscova a respins armistițiul „necondiționat” propus de Kiev și de partenerii europeni, în timp ce Ucraina a catalogat cererile rusești drept „ultimatumuri”.
