De fiecare dată când Moldova a încercat să iasă de sub influența Moscovei, răspunsul a fost același: embargo. Vinul, merele, conservele – toate au fost oprite la graniță, nu din motive economice, ci politice. Astăzi, când vechile promisiuni despre „piața rusească” reapar în discursul electoral, merită să ne amintim: embargoul a fost întotdeauna o armă, nu o soluție.
După întrevederile avute cu mai mulți oficiali ruși la Sankt-Petersburg, fostul președinte al Republicii Moldova a afirmat că Moscova s-ar arăta dispusă să reia dialogul strategic cu Chișinăul, însă actualele autorități nu ar manifesta interes pentru acest demers.
„Partea rusă este deschisă către o revenire completă a dialogului strategic cu Republica Moldova. Acest lucru privește sectorul energetic, adică posibilitatea de a cumpăra gaz din Federația Rusă la un preț preferențial. Aici se include și reîntoarcerea pe piața rusă a produselor noastre: mere, vin, sectorul agroalimentar. De principiul, partea rusă a spus la aceste discuții că este deschisă pentru dialog. Pur și simplu nimeni din guvernarea din Moldova nu este gata de acest dialog”, a declarat liderul PSRM, Igor Dodon.
Revenirea produselor moldovenești pe piața rusă a fost și este folosită de unii politicieni ca promisiune electorală, mizând pe percepția că Rusia rămâne o piață esențială. După destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova a rămas puternic legată economic de Rusia, însă Moscova a transformat această relație într-un instrument de presiune politică. Primul șoc major a fost embargoul din 2006.
„Urmare a acestui embargo vreau să vă zic că sectorul a avut de suferit enorm. Au fost pierderi care se estimează între 300 și 500 de milioane $. În aceea perioadă, practic 80% din exporturile de vin erau orientate pe piața Federației Ruse. A fost o lovitură foarte puternică. În aceea perioadă, practic 10% din Produsul intern brut era constituit din produsele vitivinicole, iar acest lucru a afectat grav producătorii. Mai mult, urmare a acestui embargo, în jur de 25% din vinăriile noastre au falimentat”, a declarat secretarul de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Adrian Digolean.
Deși Moscova și-a justificat embargoul prin pretinse probleme de calitate ale vinurilor moldovenești, de facto, decizia a avut un caracter pur politic. Măsura a fost impusă la scurt timp după semnarea Planului de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, document ce viza consolidarea relațiilor dintre semnatari. În perioada cea mai dură a embargoului, România a jucat un rol esențial, preluând o parte din exporturile moldovenești de vin.
„Trebuie să o spunem cu subiect și predicat, că cine ne-a salvat pe noi în 2006 a fost România, care în primul an de șoc a absorbit marea majoritate de cantitate de vin moldovenesc. După aceasta noi am găsit alte piețe, dar șocul care ne-a permis puțin să atenuăm, nu s-a rezolvat, pentru că exportul a căzut de 2 ori, dar cine ne-a ajutat pe noi în cea mai critică faza asta a fost România și asta trebuie să o spunem”, a explicat expertul economic, Veaceslav Ioniță.
Un alt moment-cheie în apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană a fost semnarea Acordului de Asociere în 2014. Drept răspuns, partea rusă a interzis importul de conserve, fructe și legume moldovenești. Trei luni mai târziu, Moscova a introdus și taxe vamale suplimentare, încălcând angajamentele asumate în cadrul CSI.
„Apoi au urmat embargourile din 2013 asupra fructelor și conservelor, pentru că Republica noastră a parafat acordul de asociere cu UE. Pe lângă acestea, Rusia a introdus tarife vamale discriminatorii, a impus blocaje la frontieră sau a amânat în mod arbitrar importurile. Nici o altă țară nu a aplicat Republicii noastre atâtea embargouri pe criterii politice. Și spre deosebire de sancțiunile UE, acestea nu au fost anunțate oficial sau negociate. Ele au fost pur și simplu impuse”, a menționat expertul economic, Marin Gospodarenco.
Confruntați cu embargouri impuse pe criterii politice, producătorii moldoveni au fost nevoiți să se reorienteze către piețe care oferă condiții echitabile și previzibile. Deși piața rusă rămâne relevantă pentru exporturile de fructe și legume, importanța ei scade semnificativ. Dacă în 1997 piața rusă absorbea 58% din exporturile moldovenești, astăzi această pondere a coborât la doar 3,3%, de 26 de ori mai puțin. În prezent, peste 65% din exporturi ajung pe piața europeană. Țara noastră are nevoie de parteneri de încredere și respect, nu de dictate politice sau embargouri arbitrare.
