Politica externă a Republicii Moldova rămâne unul dintre cele mai controversate subiecte, iar odată cu apropierea alegerilor, disputele pe această temă se aprind tot mai mult. În timp ce unii militează pentru integrarea europeană, alții cred că un parteneriat strâns cu Rusia și aderarea la Uniunea Eurasiatică ar fi o opțiune mai avantajoasă pentru țara noastră.
„Țări precum Moldova, devin astăzi vasali și robi ai regimurilor occidentale. Dar regimurilor occidentale au nevoie pentru a lupta împotriva celor inconvenabili”, a declarat liderul blocului Ilan Șor. „Victorie”
„Europa a promis Moldovei munți de aur. Nu sunt acești munți de aur. Ei nu ne-au oferit aceste piețe de desfacere așa cum ne-au promis. Noi rugăm foarte mult să transmiteți chemarea noastră conducerii Federației Ruse ca să contribuie ca Moldova să se ridice pe picioare. Astăzi, acest lucru poate să-l facă doar Rusia, doar Uniunea Eurasiatică”, a menționat deputata independentă Marina Tauber.
Spre deosebire de Federația Rusă, Uniunea Europeană nu a recurs niciodată la embargouri sau presiuni politice asupra Republicii Moldova. Sprijinul european s-a materializat în modernizarea infrastructurii, instituțiilor publice, mediului de afaceri și alte direcții. În momente de criză, precum pandemia de COVID-19, criza energetică sau valul de refugiați din Ucraina, UE a fost alături de țara noastră. Doar din 2021 până astăzi, Moldova a primit ajutor de peste 2,2 miliarde de euro, iar datorită acordului de liber schimb semnat în 2014, produsele noastre pot ajunge pe o piață de 450 de milioane de consumatori, o piață stabilă, cu reguli clare, fără dictate politice.
„Integrarea în Uniunea Economică Euroasiatică nu este o alternativă viabilă. În primul rând, această structură nu este o piață unitară reală, ci o platformă controlată politic de Moscova. Spre deosebire de Uniunea Europeană care oferă acces la fonduri, investiții, reguli clare și protecție juridică, Uniunea Euroasiatică funcționează pe baza deciziilor unilaterale. Republica noastră ar pierde avantajele comerciale oferite de acordul de liber schimb cu UE, care astăzi aduce cele mai mari venituri din exporturi. În esență, am schimba o comunitate de reguli și prosperitate, pentru o zonă de incertitudine și dependență politică”, a explicat pentru „Alo, TV8” expertul economic, Marin Gospodarenco.
Când vorbim despre sprijinul și investițiile Uniunii Europene în Moldova, avem răspunsuri clare și rezultate concrete. În schimb, când vine vorba despre Federația Rusă, e mult mai greu să găsim ceva palpabil. Totuși, unii politicieni au reușit să ofere, cu multă imaginație, o explicație și pentru această enigmă.
„Rusia, în primul rând, toate clădirile pe care le vedeți în jur, toate policlinicile, toate spitalele, toate uzinele, toate fabricile, tot ce vedeți în jur. Chiar parlamentul, chiar guvernul, chiar președinția au fost construite de Rusia și de Moscova. Mă înțelegeți? De Uniunea Sovietică. Doi. Rusia ne-a dat nouă piață de desfacere, care ne dădea nouă posibilitatea la sute de întreprinderi din Republica Moldova să-și vândă marfa cu sute de milioane de dolari. Trei la mână: Federația Rusă a fost aceea care ne-a dat nouă cel mai ieftin gaz, cea mai ieftină energie electrică din regiune”, susține deputatul BCS, Bogdan Țîrdea.
Deși unii le numesc „investiții”, piața de desfacere și resursele energetice oferite de Rusia au fost folosite adesea ca mijloace de presiune politică. Chiar și unele guvernări de la Chișinău considerate pro-ruse, au făcut pași spre apropierea de comunitatea statelor europene, fiind conștiente de riscul pe care îl emană dependență față de Moscova.
„Gazul livrat regiunii transnistrene nu a fost o investiție în Republica noastră, ci o formă de susținere a unui regim separatist, iar energia electrică ieftină este rezultatul unui dezechilibru artificial creat de Moscova, nu un ajutor economic.În același timp, Republica nu a beneficiat niciodată pe deplin de piața rusă. Accesul era întotdeauna condiționat politic, reglementări schimbătoare, iar embargourile aplicate arbitrar”, a punctat Gospodarenco.
Astăzi, un parteneriat strategic cu Rusia și aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică nu reprezintă o alternativă viabilă la integrarea europeană, ci mai degrabă o revenire la vechea dependență și o renunțare la avantajele pe care le oferă Uniunea Europeană.
