Este un motiv de mândrie: în Bulgaria, produsele lactate fabricate de deținuții dintr-o închisoare i-au cucerit pe gurmanzii din toate colțurile țării, scrie France Presse și hotnews.ro.
La Smolyan, lângă granița cu Grecia, în inima Munților Rodopi, Gheorghi Filyanov amestecă cu gesturi experte 500 de litri imaculați într-un rezervor mare, cu o bonetă albă pe cap.
„Această muncă interesantă, nici prea grea, nici prea ușoară, face ca detenția să treacă mai repede”, a spus tânărul de treizeci de ani, condamnat la doi ani și jumătate de închisoare pentru trafic de stupefiante.
În schimb, beneficiază de o reducere a pedepsei cu șase luni și de o sumă lunară de câteva sute de euro care îi va facilita reintegrarea.
Fabrica de lactate Gherzovița din închisoarea Smolyan. Foto: Nikolay DOYCHINOV / AFP / Profimedia
Fabrica „Gherzovița”, instalată într-o clădire impunătoare de patru etaje, și-a făcut un nume. Atât de mult încât nu reușește să satisfacă toată clientela.
Cei aproximativ o sută de deținuți ispășesc pedepse în regim deschis pentru diverse infracțiuni, de la conducere în stare de ebrietate la furturi și omoruri.
În această țară în curs de îmbătrânire, marcată de exodul a milioane de bulgari după căderea comunismului, suprapopularea penitenciarelor nu este o problemă, cu 86 de deținuți la 100.000 de locuitori, mult în urma Franței (111), notează AFP.
Totuși, în trecut, condițiile de detenție au fost semnalate în mod regulat de Consiliul Europei din cauza celulelor vechi, a lipsei cronice de personal și a absenței activităților.
Produse mai scumpe, dar fără conservați sau adivi
În acest peisaj penitenciar puțin strălucitor, în progresivă îmbunătățire, Smolyan iese în evidență.
Ideea unei fabrici de lactate a venit de la fostul director al acestei închisori, situată într-o defileu verde de-a lungul unui drum sinuos, în incinta unei foste exploatări de uraniu ale cărei mine s-au închis în 1989.
„La început, creșteam doar bovine pentru lapte, dar vindeam în pierdere”, povestește Hristo Solakov.
Așa că responsabilul s-a gândit: de ce să nu „închidem cercul” și să transformăm această materie primă? Un pariu al cărui succes a depășit toate așteptările.
Lapte acru, feta și iaurt bulgăresc, „produsele noastre nu conțin conservanți sau aditivi, conform normelor oficiale” se laudă energicul responsabil în vârstă de 62 de ani. Acest lucru justifică, de altfel, un preț mai mare decât cel al concurenței.
Deținut care taie brânză la fabrica de lactate Gherzovița din închisoarea Smolyan. Foto: Nikolay DOYCHINOV / AFP / Profimedia
Un fost deținut are firma lui de lactate acum, vor și alții să facă la fel
Jumătate din producție este destinată deținuților din țară, iar restul mărfii se vinde foarte ușor în câteva puncte selectate.
Este un motiv suficient pentru a continua să facă același lucru după își vor redobândi libertatea.
Zâmbind, Ivan Patazov explică că „are un proiect cu familia sa”, hotărât să pună în valoare competențele și responsabilitățile dobândite. Deținutul în vârstă de 31 de ani taie cu grijă brânza maturată, o cântărește, o ambalează în vid și o etichetează.
„Nu va fi primul care va continua pe această cale. Un fost condamnat, după ce a petrecut trei ani aici, și-a deschis propria afacere și astăzi are opt angajați”, povestește mândru Solakov, înainte de a porni pe un drum accidentat care urcă spre munte.
„În trecut, se fura din lăptărie”
O turmă de o sută de capre albe paște cu poftă sub supravegherea unui alt deținut.
Deținut hrănind capre lângă închisoarea Smolyan. Foto: Nikolay DOYCHINOV / AFP / Profimedia
„În trecut, se fura din lăptărie. Acum, o instalăm direct în închisoare”, a glumit Hristo Solakov, făcând aluzie la partizanii din al Doilea Război Mondial, cunoscuți pentru că furau de la țărani pentru a supraviețui în timpul luptei contra naziștilor și aliaților lor bulgari.
Dar directorul închisorii trebuie să se întoarcă repede în oraș: speră să obțină fonduri municipale pentru a-și extinde gama cu „Kachkaval”, al cărui gust savuros este apreciat în toată zona Balcanilor.
