A început sezonul strugurilor timpurii, dar puțini viticultori din Moldova aleg să-i cultive. Asta pentru că metodele sunt mai complicate, iar investițiile mai mari. Din cele 16 mii de hectare de viță-de-vie de masă din țară, doar o mie sunt pentru soiuri timpurii. Totuși, podgorii ca cea a familiei Malcoci din Crocmaz arată că merită efortul: recolta se triplează, iar accesul la piața europeană este garantat.
La podgoria familiei Malcoci din satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, în aceste zile se muncește de cu zor. Muncitorii culeg primii struguri crescuți cu grijă de capul familiei. Tot el este cel care a pornit afacerea cu strugurii timpurii acum trei ani.
„Am plantat 8 hectare de viță-de-vie după sistem Pergola. Ne-am gândit la moment că ar fi bine să schimbăm gama, deoarece toată țara e pe soiuri clasice, adică Moldova. Am încercat să facem o gamă de soiuri timpurii și extra-timpurii. Până ce nu regretăm, piață de desfacere avem”, a menționat viticultorul Serghei Malcoci.
Doi ani mai tarziu, bărbatul strângea deja primele roade. Anul trecut, a cules 70 de tone de struguri pe care i-a exportat în Ucraina, România și Olanda. Anul acesta, deși 30% din lăstari au înghețat în această primăvară, bărbatul va strânge o roadă dublă față de 2024.
„La moment așteptăm vreo 150 de tone, dintre care deja 40 de tone sunt exportate. Primul lot a plecat în Ucraina, al doilea, tot. Săptămâna aceasta am exportat în România și Lituania. Duc trtative cu germanii și cu olandezii. Cred că în viitor vom exporta în țările date”, a subliniat viticultorul Serghei Malcoci.
Agricultorul a plantat și câteva soiuri experimentale, rezistente la îngheț, cu scopul de a le comercializa în viitor pe cele care se vor adapta cel mai bine climei noastre.
„Pe lângă cele 6 soiuri pe care le exportă, Sergiu Malcoci mai testează alte 40 de tipuri de struguri, aduse din China, Japonia, America, Ucraina și Rusia. Cel mai deosebit soi rămâne a fi Halloween, denumire dată din cauza formei neobișnuite”.
„Acest soi îmi place mult. Se numește Landiș, e un soi de perspectivă. Are un gust de muscat. Rodește destul de bine. La acești butași este anul 3 de vegetație”, a afirmat viticultorul Serghei Malcoci.
Succesul pogoriei se datorează sistemului modern de creștere a viței-de vie, numit Pergola. Diferența principală dintre acest sistem și cel clasic este însăși modul de crește viței-de vie. Pergola permite o mai bună gestionare a riscurilor naturale: pentru secetă fiind montată irigarea prin picurare iar pentru ploi - plasa antigrindină și anti-ploaie.
„Sistemul Pergola esrte un sistem intensiv de producere a strugurilor de masă. Este un sistem care dă posibilitatea de a produce de 3-4 ori decât pe un sistem obișnuit, Șpalier. Dacă la sistemul Șpalier, vorbim de 10-12 tone de recoltă la hectar, aici vorbim de 40-45 de tone de struguri marfă”, a menționat expertul FAO în producerea strugurilor de masă, Andrei Botezatu.
Prima podgorie cu sistem Pergola a fost plantată în 2015, iar în prezent, în țară există peste o mie de hectare de plantații de acest fel. Totuși, spre deosebire de sistemul clasic, sistemul Pergola presupune investiții de peste 4 ori mai mari, dar care pot fi răscumpărate în doar câțiva ani, datorită roadei bogate și a subvențiilor oferite de stat.
„La sistemul Șpalier obișnuit avem o investiție de 10 mii de euro la hectar, aici în jur de 40-45 de mii de euro la hectar, vorbim de sistemul complet și de anti-grindină și cu anti-ploaie și cu picurare, cu totul absolut. Dar, datorită faptului că recolta obținută e mult mai mare, și e oferit un preț cu 30-40% mai mare la acest sistem, recuperarea acestor investiții se face în 2-3 ani de recoltă”, a subliniat expertul FAO în producerea strugurilor de masă, Andrei Botezatu.
Potrivit specialiștilor, datorită schimbărilor climatice și a vremei aride din luna august, este mult mai favorabilă creșterea strugurilor timpurii decât a soiurilor târzii precum Moldova, care reprezintă peste 90% din podgoriile din toată țara.
„Cu părere de bine, aflându-ne la mijlocul lui august, din Republica Moldova au plecat spre piețele de desfacere deja o mie de tone de struguri, soiuri timpurii, adică anume așa plantații, care asigură un randament înalt, cu o roadă de 35-40 de tone și o calitate perfectă ne va permite ca noi să ridicăm imaginea acestui produs”, a afirmat preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor Strugurilor de Masă, Gheorghe Gaberi.
Strugurele de masă a fost ales de către FAO drept simbol al identității Republicii Moldova ca țară agricolă.
