O zonă din cel mai mare cimitir al Teheranului, Behesht-e Zahra, unde erau îngropați o parte dintre oamenii executați în haosul Revoluției Islamice din 1979, a fost acoperită cu asfalt și transformată într-o parcare. Decizia a stârnit un val de critici internaționale și interne, fiind văzută ca o încercare a autorităților iraniene de a șterge urmele crimelor politice, notează Associated Press, citat de Libertatea.
Imagini din satelit confirmă lucrările
Fotografii obținute de Planet Labs PBC arată că, la începutul lunii august 2025, jumătate din Lotul 41, cum este cunoscută secțiunea cimitirului, fusese deja pavată. În imagini apar camioane, grămezi de asfalt și utilaje, semn că lucrările sunt în plină desfășurare. Lotul 41 a fost supravegheat ani la rând cu camere video, pentru a împiedica orice formă de comemorare. Pietrele funerare au fost vandalizate și răsturnate de mai multe ori, iar copacii au fost lăsați să se usuce.
Autoritățile recunosc decizia
Viceprimarul Teheranului, Davood Goudarzi, a declarat pentru televiziunea de stat că terenul era nefolosit și că autoritățile au avut nevoie de o parcare. „Întrucât aveam nevoie de o parcare, am primit permisiunea pentru amenajarea spațiului. Lucrările sunt în desfășurare într-un mod precis și inteligent”, a spus el. Șeful cimitirului, Mohammad Javad Tajik, a adăugat că noua parcare ar urma să deservească vizitatorii care merg la un alt lot unde vor fi îngropați cei uciși în războiul Iran-Israel din iunie, în care au murit peste o mie de persoane, explică sursa citată.
Parcarea, „faza finală a distrugerii”
Pentru cercetători și activiști pentru drepturile omului, decizia de a acoperi cu asfalt mormintele este parte a unui plan mai amplu de ștergere a urmelor represiunii.
„Majoritatea mormintelor și pietrelor funerare ale disidenților au fost profanate. Decizia de a transforma această secțiune într-o parcare reprezintă faza finală a procesului de distrugere”, a spus Shahin Nasiri, lector la Universitatea din Amsterdam, care a studiat Lotul 41. Avocatul iranian Mohsen Borhani a criticat public decizia, subliniind că nu este nici legală, nici morală. „Nu au fost îngropați aici doar deținuți politici sau executați, ci și oameni obișnuiți”, a spus el pentru cotidianul Shargh.
O încercare de a ascunde probe
Un raport al Națiunilor Unite din 2024 descria distrugerea cimitirelor din Iran drept o încercare de a „ascunde sau șterge date care ar putea servi drept dovezi” în eventuale procese pentru crimele comise după revoluție. Hadi Ghaemi, directorul Centrului pentru Drepturile Omului în Iran, cu sediul la New York, a declarat: „Impunerea impunității pentru atrocități și crime împotriva umanității se construiește de zeci de ani. Există o linie directă între masacrele din anii 80 și uciderea manifestanților din 2009, 2019 și 2022”.
Un cimitir încărcat de istorie
Behesht-e Zahra, inaugurat în 1970, este cel mai mare cimitir al Iranului. Aici se odihnesc atât victimele regimului șahului, cât și cele executate după venirea la putere a ayatollahului Khomeini. Tot aici se află mausoleul impunător al lui Khomeini, construit după moartea sa, în 1989. Cercetările lui Nasiri arată că în Lotul 41 ar fi fost îngropați între 5.000 și 7.000 de oameni considerați „proscriși religioși” de regim, de la comuniști și monarhiști până la militanți și alți opozanți. „Mulți supraviețuitori și rude caută încă mormintele celor dragi. Distrugerea lor adaugă un obstacol uriaș în calea aflării adevărului și a dreptății istorice”, a spus Nasiri.
