Mitul unei vieți mai bune în URSS persistă și astăzi, fiind utilizat frecvent de actorii politici în preajma alegerilor. Dar dacă scoatem emoțiile din ecuație și analizăm cifrele, tabloul arată altfel: drumuri, apă, gazificare și electrocasnice – la acest capitol prezentul depășește trecutul. În schimb, la salarii și putere de cumpărare, lucrurile devin mai nuanțate.
„În perioada sovietică se trăia mai bine.” Este o afirmație pe care o auzim de nenumărate ori, dar cât adevăr ascunde? Pentru o analiză cât mai obiectivă, am ales să comparăm două elemente esențiale ale bunăstării: infrastructura publică și puterea de cumpărare a salariului.
„Bunăstarea nu înseamnă doar venitul pe care îl am. Bunăstarea înseamnă dacă pot să-mi permit să cumpăr mașină. Apă, canalizare, nu vorbesc de oraș, vorbesc de sate, gazificare. Deci toată infrastructura aceasta publică înainte nu era, acum este”, a explicat pentru „Alo, TV8”, expertul economic Veaceslav Ioniță.
Drumuri asfaltate, apă la robinet și acces la utilități – la acest capitol prezentul este net superior perioadei sovietice. Dar când vine vorba de salarii, lucrurile se complică. Întrebarea e simplă: ce și cât puteai cumpăra atunci dintr-un salariu și ce poți cumpăra astăzi? În 1983, apogeul bunăstării în RSS Moldovenească, salariul mediu brut era de aproape 158 de ruble. În 2024, salariul mediu brut în Republica Moldova a ajuns la aproximativ 14.000 de lei.
Or, în anul 1983, dintr-un salariu mediu îți permiteai 60 kg de carne de găină, sau 96 de litri de ulei vegetal, sau 180 kg de orez, sau puțin peste o tonă și 53 kg de cartofi. Astăzi cu un salariu mediu, poți achiziționa 147 kg de carne de găină, sau 378 de litri de ulei vegetal, sau 400 kg de orez, sau o tonă și 77 kg de cartofi. Totuși, merită de subliniat faptul că salariul real din 1983, noi l-am depășit abia în 2017.
„Într-adevăr apogeul a fost atins în 83, după această salariile în URSS creșteau, prețurile nu creșteau, dar lumea a uitat că era așa ceva numit deficitul de mărfuri. Și economiștii au elaborat un indicator care se numește inflația deficitului de mărfuri. Atunci când carnea la magazin era 1 rublă și 88, iar la piață era 4 ruble 50 și tu deja nu mai putea cumpăra carnea de la magazin și trebuia să te duci la piață să o iei cu 4,5. Da, ea nu s-a scumpit aceea de la magazin, dar problema e că nu mai era. Și exact așa cu foarte multe lucruri”, a menționat expertul economic.
Cât privește accesul la electrocasnice am înregistrat un progres mult mai mare. De exemplu, dacă în perioada sovietică ar fi trebui să lucrezi aproape două luni pentru un frigider sau o lună și jumătate pentru un televizor alb-negru, azi, mediul lunar este suficient să le achiziționezi pe ambele odată.
„În mediu, ca să nu speculăm nici într-o direcție nici în alta. La produse în general. La produse de consum, acuma în mediu un moldovean își poate permite să procure în mediu cu 50% mai mult, la produse de infrastructura casnică, puterea noastră de cumpărare a crescut enorm. Frigider, mașină de spălat, televizor. Noi dacă înainte se transmite de la bunică la copil telefonul. Cine avea telefon? Eu țin minte câtă lume stătea în rând ca să-i pună telefon, iar acum îți bagă promoție ca să ai telefon mobil”, a punctat Ioniță.
Dacă ar fi să comparăm nivelul de trai din trecut cu cel din prezent, balanța înclină puternic spre zilele noastre. Totuși persoanele în etate tind să fie cele mai nostalgice, iar acest lucru are o explicație logică. Pe lângă amintirile din tinerețe, în cazul pensionarilor, aceștia și-au pierdut mult din statutul social.
„Astăzi pensionarul, pensia lui din păcate cam se apropie de pensia din URSS, dar statul social al pensionarului este minimum de 2 ori mai prost decât era pe timpul Uniunii Sovietice. Deci el nu trăiește acum mai rău decât în timpul Uniunii Sovietice, dar comparativ cu restul, el trăiește cel puțin de 2 ori mai rău. Și atunci astea este frustrația. Omul este o ființă socială și pe mine nu mă interesează cum trăiesc eu acuma comparativ cu felul cum trăiau atunci, ci comparativ acum cu alții”, mai spune expertul.
Trecutul poate suna frumos în povești, însă doar cifrele ne arată realitatea dincolo de emoții. Bunăstarea depinde de mulți factori externi, însă cel decisiv rămâne în mâinile și mințile noastre.
* Acest proiect este susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
