Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a permite noilor membri să se alăture fără drepturi de vot complete, pentru a accelera integrarea țărilor din regiune, inclusiv a Moldovei. Propunerea de a modifica regulile de aderare la UE se află într-un stadiu incipient și ar trebui aprobată de toate statele membre, potrivit a trei diplomați europeni și a unui oficial UE familiarizat cu discuțiile, transmite Politico.
Inițiativa este văzută ca o modalitate de a debloca procesul de extindere, într-o mișcare care i-ar putea determina pe lideri precum Viktor Orbán din Ungaria să fie mai deschiși față de aderarea unor țări precum Ucraina la bloc.
Aceasta este cea mai recentă încercare a guvernelor pro-extindere, precum Austria și Suedia, de a relansa un proces de extindere blocat în prezent de Budapesta și alte capitale, din cauza temerilor legate de competiția pe piețele locale și de posibile compromisuri în domeniul securității.
UE a stabilit extinderea ca prioritate strategică în contextul agendei expansioniste a președintelui rus Vladimir Putin, deși intenția de a crește numărul membrilor de la 27 la până la 30 în următorul deceniu evidențiază diviziunile interne ale blocului.
„Viitorii membri ar trebui să renunțe la dreptul de veto până când reformele instituționale-cheie - cum ar fi introducerea votului majoritar calificat în majoritatea domeniilor politice - vor fi implementate”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german. „Extinderea nu trebuie să fie încetinită de state membre individuale care blochează reformele”, a precizat oficialul.
Inițiativa ar permite țărilor aflate în prezent în proces de aderare, precum Ucraina, Moldova și Muntenegru, să beneficieze de multe dintre avantajele apartenenței la UE, însă fără drepturi de veto - un instrument pe care guvernele statelor membre îl consideră esențial pentru a bloca politici nedorite.
Propunerea, discutată informal între țările membre și Comisia Europeană, prevede ca noii membri să fie primiți fără acest drept cel puțin în faza inițială, ceea ce ar facilita o aderare mai flexibilă, fără a impune reformarea tratatelor fundamentale ale Uniunii, un proces considerat dificil de către mai multe guverne.
Anterior, liderii UE insistau că o astfel de reformă este necesară înainte ca blocul să accepte noi membri, temându-se de riscul creșterii blocajelor la Bruxelles.
Totuși, încercările de a elimina dreptul de veto pentru actualele state membre s-au lovit de opoziția puternică nu doar a Ungariei, ci și a Franței și Olandei.
