Administrația Trump pregătește retragerea a mii de soldați americani din România - o mișcare care a provocat îngrijorare pe flancul estic al Europei și semnalează o schimbare de direcție în strategia militară globală a Statelor Unite. Potrivit a trei oficiali americani și europeni citați de Kyiv Post, aliații occidentali au fost informați la începutul acestei săptămâni, iar un anunț oficial este așteptat „în următoarele zile”.
Oficialii au declarat sub protecția anonimatului că reducerea nu va depăși „un batalion” și au insistat că această mișcare „nu va afecta semnificativ operațiunile SUA în regiune”.
Decizia vine într-un moment de neliniște în Europa de Est, după o serie de incursiuni ale avioanelor și dronelor ruse în spațiul NATO, inclusiv deasupra României. În același timp, președintele american ar încerca să-l convingă pe Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.
România vizată, Polonia menajată
Sursele Kyiv Post afirmă că Washingtonul a analizat inițial posibilitatea de a reduce trupele atât în România, cât și în Polonia, dar în final a decis să vizeze doar România.
Potrivit publicației, reducerea face parte dintr-un plan mai amplu al Pentagonului de a redirecționa resursele către emisfera vestică și către contracararea influenței Chinei în Pacific.
„Nu există o justificare tactică evidentă pentru retragerea brigăzii NATO din România”, a spus colonelul american în retragere Richard Williams, fost director adjunct în divizia de investiții în apărare a NATO.
În timp ce România riscă să piardă trupe, Polonia a primit garanții ferme. Într-o întâlnire cu noul președinte polonez, Karol Nawrocki, Donald Trump a declarat că SUA „nici nu s-au gândit vreodată” la o retragere, subliniind: „Suntem cu Polonia până la capăt”.
Justyna Gotkowska, directoare adjunctă a Centrului pentru Studii Orientale (OSW) din Varșovia, a comentat: „Orice reducere în regiune va fi percepută de Rusia drept o invitație”. Ea a adăugat că unitățile rotaționale, precum cele din România, sunt „cele mai ușor de retras”.
Decizia vine chiar în momentul în care Stars and Stripes a anunțat că Divizia 3 Infanterie a preluat comanda misiunii americane din România, destinată întăririi flancului estic al NATO. Divizia a preluat conducerea operațiunilor din regiunea Mării Negre, cu 3.000 de soldați dislocați pentru o misiune de nouă luni, înlocuind Divizia 1 Blindată în cadrul unei ceremonii la baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK).
„Greu de înțeles”
Un fost oficial militar român a declarat pentru Kyiv Post că decizia este „greu de înțeles”, mai ales că prezența americană actuală în Europa - circa 80.000 de soldați - este „modestă din punct de vedere istoric”.
Reducerea vine și în pofida sprijinului bipartizan din Congresul SUA pentru o prezență americană puternică pe flancul estic, considerată un semnal de descurajare pentru Vladimir Putin.
Retragerea trupelor ar putea slăbi capacitatea de descurajare a NATO, spun experții. Colonelul Williams avertizează că: „Alianța consideră prezența sa esențială pentru stabilitate”. El a amintit și despre baza aeriană de la Cincu, care „ar urma să devină cea mai mare din Europa”, în contextul consolidării defensive din regiune.
Rusia a cerut recent reducerea forțelor NATO la nivelurile de dinainte de 1997 - o solicitare care ar include și România.
„Sunt multe piese în mișcare”, a adăugat Williams, subliniind că desfășurarea Diviziei 101 Aeropurtate în regiune ar putea permite relocarea rapidă a trupelor dacă apar noi necesități operaționale.
Prin redimensionarea forței rotaționale care opera și în România, prezența trupelor americane din România revine, de fapt, la nivelul dinaintea războiului din Ucraina, a declarat astăzi președintele Nicușor Dan.
„Descurajarea amenințărilor de pe flancul estic al NATO este compensată de suplimentarea consistentă de echipament militar și de creșterea prezenței forțelor europene, în deplin acord cu partenerul american. Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată. Parteneriatul strategic între România și SUA rămâne în aceiași parametri.
Infrastructura strategică dezvoltată împreună la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie pe deplin operațională, trupe americane vor continua să fie localizate în aceste baze, iar transferul de echipament militar va continua”, a adăugat acesta.
