Relațiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) se complică după ce Guvernul nu și-a onorat o serie de angajamente, motiv pentru care am și ratat ultima tranșă de 170 de milioane de dolari. Și dacă ministrul Finanțelor evită să facă publice motivele care ne-au certat cu FMI, atunci creditorul spune că avem mai multe restanțe atât de ordin bugetar, cât și la capitolul justiție. Cei care au experiență de negocieri cu Fondul Monetar spun că suspendarea colaborării cu o astfel de instituție afectează imaginea Republicii Moldova în fața investitorilor.
„Este adevărat ce se scrie că Guvernul nu a respectat anumite angajamente și de aceea nu s-a dat această tranșă? - Principial și important, esențial pentru toată lumea e de fapt că noi ne-am finanțat la condiții mai convenabile în acest an. În același timp avem discuții prealabile cu FMI, urmează să vină într-o misiune în decembrie ca să discutăm planurile și potențiala cooperare pentru viitor”, a menționat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.
După ședința de astăzi a Guvernului, ministrul Finanțelor a refuzat să ofere detalii despre cum am ajuns să ratăm ultima tranșă de finanțare din partea FMI. Dar, în același timp, a ținut să precizeze de unde va lua bani pentru a acoperi golul lăsat în buget de neîncasarea celor trei miliarde de lei.
Gavriliță spune că au fost identificate credite la Bruxelles, dar și la Paris, iar banii urmează să fie accesați în condiții comparabile cu cele oferite de FMI.
Într-o reacție pentru Moldstreet, Fondul Monetar a precizat, însă, că s-a decis blocarea celor 170 de milioane de dolari după ce s-au constatat întârzieri în implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță. Veceaslav Ioniță, care este și fost președinte al Comisiei Economie al Parlamentului, crede că, cel mai probabil, s-a gestionat deficient bugetul de stat.
„Comunicarea cu FMI este una să zicem așa, proastă de aproape un an de zile noi la capitolul venituri avem o performanță foarte proastă, iar la cheltuieli ne-am luat niște angajamente care nu sunt acoperite de venituri ceea ce a dus ca an de an să crească deficitul bugetar, iar acum am ajuns la 18 miliarde de lei, evident asta nu poate continua la nesfârșit aceștia sunt oameni iresponsabili și dau dovadă că nu înțeleg absolut ce se întâmplă, cum funcționează sistemul. FMI nu doar că îți dă bani, el îți dă certificat dacă tu ești adecvat sau nu ești adecvat”, a subliniat expertul economic, Veaceslav Ioniță.
Și fostul premier Ion Sturza a comentat situația. Acesta spune că ratarea acestei tranșe este o lovitură serioasă pentru bugetul țării, dar și pentru imaginea de „lider al reformelor” pe care o cultivă guvernarea.
„Oficial, motivul cred că va fi „nerealizarea reformelor structurale, lupta cu corupția”, cam tot ce au menționat rapoartele recente ale Comisiei Europene. Dar există și ceva în plus. Modificările legislative care ar limita independența BNM. FMI a fost categoric împotrivă. Schimbarea doamnei Dragalin de la conducerea Procuraturii Anticorupție și stoparea reformei promise - lipsă de suport logistic, clădire și cadre”, scrie Ion Sturza.
TV8 a consultat ultima versiune a Acordului semnat cu FMI, unde, în câteva minute, am găsit că Executivul condus de Dorin Recean spunea că ne menținem angajamentul de a consolida Procuratura Anticorupție. Asigurarea Procuraturii Anticorupție cu personal suficient – ocuparea a cel puțin 70 la sută din posturile de procuror și 70 la sută din posturile de ofițer de investigație (31 martie 2025). Îi vom acorda Procuraturii Anticorupție spații de lucru funcționale separate în luna decembrie 2024”.
Acest lucru însă nu s-a întâmplat nici până acum, iar guvernarea are în plan chiar și lichidarea Procuraturii Anticorupție.
