04 decembrie 2025, ora 08:05

Ungaria a anunțat miercuri că, alături de Slovacia, va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene planul care obligă statele UE să oprească importurile de gaz și petrol din Rusia. Budapesta susține că noua măsură este un „dictat inacceptabil” al Bruxelles-ului, care încalcă tratatele europene și pune în pericol securitatea energetică a țării, relatează Euronews. 

„De îndată ce planul va fi aprobat în forma finală, îl vom contesta imediat la Curtea de Justiție a UE”, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, la Bruxelles. El a precizat că și Slovacia se va alătura acestui demers. 

Ungaria și Slovacia depind puternic de energia importată din Rusia și se opun opririi aprovizionării. Cele două guverne afirmă că, fiind țări fără ieșire la mare, nu au alternative reale pentru transportul energiei, iar rutele existente nu au capacitate suficientă și sunt mult mai scumpe.

Potrivit ministrului ungar, ideea interzicerii importurilor energetice rusești este „un dictat inacceptabil”, iar respectarea unei astfel de decizii „politice și ideologice” ar fi „imposibilă”. Szijjarto avertizează că măsura va duce la o creștere semnificativă a prețurilor și contravine tratatelor UE, care prevăd că fiecare stat membru își stabilește singur politica de aprovizionare cu energie. El a criticat și modul în care Bruxelles-ul încearcă să evite veto-ul Ungariei în Consiliul UE, tratând planul drept o simplă măsură comercială, ce poate fi adoptată prin majoritate calificată, și nu prin unanimitate.

Între timp, Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere legislativă oficială la începutul anului viitor. Aceasta va transpune acordul obținut miercuri între negociatorii statelor membre și cei ai Parlamentului European. Înțelegerea prevede că țările UE vor trebui să oprească complet importurile de gaze naturale din Rusia cel târziu până la sfârșitul lunii octombrie 2027. 

Importurile de petrol rusesc vor trebui încheiate până la sfârșitul aceluiași an, iar cele de gaze naturale lichefiate (GNL) vor fi sistate chiar mai devreme, până cel târziu la finalul lui 2026.

04 decembrie 2025, ora 22:33

O declarație făcută de Putin blochează negocierile de pace în Ucraina. Liderul de la Kremlin a declarat că, indiferent, de ce vor ucrainenii, el va anexa toată Novorossia, scrie presa rusă, cu referire la un interviu acordat de președintele rus presei indiene. Asta ar însemna că Putin vrea și regiunea Odesa, care este chiar la hotar cu Republica Moldova. Mai grav este că Donald Trump ar fi pe cale să tradeze Ucraina, spune președintele francez, Emmanuel Macron.

„De la început le-am spus autorităților ucrainene: oamenii nu vor să trăiască cu voi. Ei și-au exprimat această opinie la referendum. Le-am cerut tuturor să își retragă trupele de acolo, dar ei au preferat să lupte. Iar acum s-a ajuns la situația în care fie eliberăm acele teritorii pe cale militară, fie trupele ucrainene vor elibera teritoriul retrăgându-se”, a menționat președintele Rusiei, Vladimir Putin.

La trei zile distanță după negocierile purtate la Moscova cu trimișii speciali ai președintelui american, liderul de la Kremlin recunoaște că a respins planul lor de pace. El a descris negocierile ca fiind dificile, iar cele cinci ore au fost necesare pentru că s-a discutat în detaliu fiecare punct al proiectului SUA. 

Pe de altă parte, omologul său de la Casa Albă pare că-și schimbă din nou retorica. Donald Trump spune că, de fapt, Vladimir Putin ar dori să pună capăt războiului.„Nu știu ce face Kremlinul. Pot să vă spun că au avut o întâlnire destul de bună cu președintele Putin. Vom afla. Este un război care nu ar fi trebuit să înceapă niciodată”.

Pe fundalul acestor declarații, astăzi a fost făcută publică o transcriere a unui apel telefonic care a avut loc luni între liderii europeni. Printre participanți s au numărat cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron. Aceștia și-au exprimat, în cadrul discuției, temerea că Statele Unite ar putea trăda Ucraina și Europa în negocierile pentru un acord de pace cu Rusia, manifestându-și totodată neîncrederea față de Washington.

„Există posibilitatea ca Statele Unite să trădeze Ucraina în chestiunea teritorială, fără claritate asupra garanțiilor de securitate”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron.

Potrivit surselor, la discuție a participat și Volodimir Zelenski. Pentru Zelenski „pericolul este mare”, a avertizat președintele francez, aprobat de cancelarul german Friedrich Merz, care a adăugat că Zelenski ar trebui să fie „extrem de atent în zilele următoare”. 

Convorbirea a avut loc după ce administrația Trump a distribuit un plan de pace în 28 de puncte – redactat, potrivit unor surse, de trimisul Kremlinului Kirill Dmitriev, de Witkoff și Kushner care a fost criticat de Ucraina și aliații europeni pentru că era prea favorabil Rusiei și a declanșat noi negocieri la Geneva. 

Discuțiile ulterioare, la care au participat oficiali europeni, ucraineni și americani, au dus la elaborarea unui plan actualizat în 19 puncte, pe care Rusia nu l-a acceptat încă.