Rusia nu va accepta niciun ”compromis” cu privire la teritoriile ocupate în Ucraina, a anunţat marţi, 16 decembrie, adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov, relatează Euronews. Pe de altă parte, propunerile de pace care au rezultat în urma discuțiilor dintre americani, ucraineni și europeni vor fi finalizate în următoarele zile. Administrația Trump presează Europa să renunțe la planul de finanțare a Ucrainei din active rusești. Volodimir Zelenski a spus că, dacă Rusia respinge noul plan de pace, SUA vor înăspri sancțiunile și vor trimite mai mult armament, inclusiv sisteme de apărare aeriană. Totuși, Mihail Hodorkovski, unul dintre cei mai cunoscuți critici ai Kremlinului, afirmă că Vladimir Putin nu este interesat doar de menținerea unui conflict continuu care să-i garanteze supraviețuirea politică. 

Rusia a lansat un nou atac aerian – coincidență sau nu, tot 79 de drone au vizat Ucraina, ca și în noaptea de luni spre marți. Apărarea aeriană a doborât jumătate din drone în nordul, sudul și estul țării, iar restul au lovit în 12 locuri. Noapte de foc a fost și în Rusia. Sudul țării a fost zguduit de explozii și incendii în noaptea de marți spre miercuri, după ce drone ucrainene au lovit mai multe obiective energetice. Autoritățile de la Moscova susțin că 94 de drone au fost interceptate și distruse de apărarea aeriană. Potrivit centrului regional de intervenție în situații de urgență, în dimineața zilei de 17 decembrie, un roi masiv de drone ucrainene au atacat regiunea Krasnodar.

UPDATE Orașul Odesa se află în stare de urgență după un atac masiv cu drone Shahed și rachete care a lovit infrastructura energetică a regiunii, provocând o întrerupere aproape totală a curentului electric. Pe 13 decembrie, orașul a fost cufundat în întuneric, iar sute de mii de oameni au rămas până astăzi fără electricitate, cu servicii de apă și încălzire aproape inexistente, potrivit Kyiv independent. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, a anunțat astăzi că situația creată a fost declarată o urgență de stat.

UPDATE Dacă Bruxelles-ul nu ajunge la un acord în următoarele zile, Kievul riscă să se confrunte cu un deficit bugetar major în câteva luni. Uniunea Europeană se află sub presiune fără precedent înainte de summitul de la Bruxelles, în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre finanțarea Ucrainei. Principalul obstacol în calea unității europene nu provine atât din rezistența internă a unor state, cât din influența activă a administrației Donald Trump, care încearcă să influențeze deciziile UE, scrie Politico.  

UPDATE După aproape patru ani de război de uzură, în decembrie 2025 conflictul din Ucraina rămâne blocat între negocierile intense pentru un acord de pace și pozițiile ferme ale Kremlinului, care refuză să renunțe la revendicările teritoriale pe care le-a ridicat încă de la începutul invaziei. Relatările recente ale agențiilor internaționale de presă, în special Reuters, dar și ale unor publicații precum The Guardian, arată un tablou de relații internaționale tensionate și negocieri complexe, în care obiectivele politice ale Moscovei se ciocnesc de așteptările Occidentului și ale Kyivului, precizează Reuters.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că forțele ruse au preluat inițiativa strategică de-a lungul întregii linii a frontului din Ucraina, promițând în același timp să extindă așa-numita „zonă-tampon” de securitate a Moscovei și să continue dezvoltarea de noi sisteme de armament. El a spus în același timp că Rusia „își va elibera teritoriile” prin mijloace militare, dacă Ucraina și „stăpânii săi” abandonează negocierile. Liderul de la Kremlin a acuzat în mod repetat Occidentul că sprijină Ucraina pe toate planurile și că îi ghidează deciziile. Miercuri, Putin și-a exprimat de asemenea încrederea că obiectivele „operațiunii militare speciale” în Ucraina „vor fi atinse”. Declarațiile lui Putin, relatate de Reuters, semnalează că Moscova nu a renunțat la condițiile maximale impuse Kievului pentru încheierea războiului.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a numit apelurile occidentale privind pregătirea pentru un război împotriva Rusiei o „minciună”. El a mai spus că Rusia nu dorește război cu Europa, dar că țara sa este pregătită să-l poarte dacă aceasta este alegerea Bătrânului Continent. Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că unii occidentali solicită pregătiri pentru un război împotriva Rusiei vorbind despre o „isterie”. „Am spus-o în repetate rânduri: este o minciună, o prostie, o prostie pură să vorbești despre o amenințare rusă imaginară la adresa țărilor europene. Dar acest lucru se face destul de deliberat”, a spus el în timpul unei reuniuni extinse a Consiliului Ministerului Apărării, potrivit Le Figaro.

UPDATE UE face un pas decisiv spre independența energetică față de Rusia. Eurodeputații au aprobat o lege care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin gazoducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), începând cu 2026, și pregătesc terenul pentru interzicerea completă a importurilor de petrol din Rusia până cel târziu la finalul anului 2027, scrie Adevărul.

UPDATE Administrația instalată de Rusia în Crimeea ocupată a declarat că a preluat controlul asupra proprietăților aparținând boxerului ucrainean de categorie grea Oleksandr Usik, acuzându-l că a condamnat invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia masează peste 360.000 de soldați în apropierea granițelor Europei, pe măsură ce Vladimir Putin își plănuiește următoarea mișcare, a avertizat un fost oficial NATO.

UPDATE Statele Unite pregătesc noi de sancțiuni asupra sectorului energetic al Rusiei pentru a crește presiunea asupra Moscovei, în cazul în care președintele Vladimir Putin respinge un acord de pace cu Ucraina, relatează Bloomberg, citând persoane familiarizate cu situația. Sancțiunile SUA ar urma să vizeze navele din așa-numita "flotă fantomă" cu care Moscova ocolește sancțiunile impuse petrolului său, dar i-ar putea lovi și pe comercianții care facilitează tranzacțiile cu țiței rusesc. Noile măsuri ar putea fi dezvăluite încă din această săptămână, au declarat sursele citate de Bloomberg.

UPDATE Donald Trump crede că Vladimir Putin nu vrea doar o bucată de teritoriu, ci toată Ucraina, a declarat șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, într-un interviu acordat revistei Vanity Fair. Potrivit acesteia, Trump e convins că poate realiza orice și nu își pune nicio limită, notează Nexta.

UPDATE Atacurile ruseşti cu bombe aeriene ghidate în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei, pe care trupele Moscovei o controlează doar parţial, au rănit miercuri, 17 decembrie, 26 de persoane, inclusiv un copil, potrivit guvernatorului ucrainean regional, relatează Reuters.

UPDATE Trupele europene din Ucraina ar urma să folosească forța împotriva armatei ruse dacă aceasta ar încălca un armistițiu, relatează Reuters, citat de Nexta. Potrivit cancelarului german Friedrich Merz, garanțiile de securitate discutate de SUA și Europa pentru Ucraina permit forțelor de menținere a păcii să respingă atacurile rusești în anumite circumstanțe. Deocamdată, aceasta rămâne o perspectivă îndepărtată, deoarece accentul principal este pus pe crearea și securizarea unei zone demilitarizate între cele două tabere, relatează Nexta. Merz a subliniat separat că disponibilitatea SUA de a proteja Ucraina după un armistițiu ca și cum ar fi sub protecția NATO reprezintă o poziție nouă și foarte puternică din partea Washingtonului.

UPDATE Garanțiile de securitate pentru Ucraina, elaborate în întâlnirile de la Berlin, includ consolidarea Forțelor Armate Ucrainene, desfășurarea de forțe europene în țară și extinderea utilizării serviciilor de informații americane. Potrivit unor surse citate de New York Times, un contingent militar condus de forțe europene ar trebui să fie staționat în vestul țării, departe de linia de armistițiu, pentru a servi drept factor de descurajare suplimentar împotriva oricărei viitoare agresiuni rusești. Efectivele armatei ucrainene sunt planificate la un „nivel în timp de pace” de 800.000 de soldați. În timpul războiului, numărul a crescut la aproape 900.000 de soldați, notează NYT. De asemenea, SUA ar urma să identifice încercările Rusiei de a organiza „operațiuni sub steag fals” care i-ar oferi Moscovei un pretext pentru a relua acțiunile militare, scrie Spotmedia.

UPDATE Mihail Hodorkovski, unul dintre cei mai cunoscuți critici ai Kremlinului, afirmă că Vladimir Putin nu este interesat de încheierea războiului, ci de menținerea unui conflict continuu care să-i garanteze supraviețuirea politică, anunță Mediafax. Din biroul său de la Londra, Hodorkovski respinge ideea că lumea se apropie de un acord de pace. Iar asta, în ciuda mesajelor optimiste venite din SUA. El susține că Putin va continua să amâne negocierile și va încerca să obțină noi avantaje militare, așa cum a procedat în trecut. „Nici Putin nu poate forța situația la infinit”, afirmă Hodorkovski, subliniind că un compromis va fi inevitabil. După încheierea actualului război, liderul rus ar putea apela din nou la un „inamic extern”, iar Europa se află la granițele Federației Ruse.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ridicat miza înaintea unei reuniuni cruciale a celor 27 de lideri ai Uniunii Europene, care va avea loc joi la Bruxelles, prezentând discuțiile ca fiind esențiale pentru securitatea și independența Europei, relatează Euronews.

UPDATE Kremlinul a declarat, miercuri, că poziția Rusiei cu privire la desfășurarea oricăror trupe europene în Ucraina în cadrul unui posibil acord de pace negociat de SUA este bine cunoscută, dar că subiectul poate fi discutat, potrivit Reuters.

UPDATE Forțele ucrainene au preluat controlul asupra a aproape 90% din orașul Kupiansk, situat în nord-estul țării, a declarat miercuri șeful armatei Oleksandr Sîrskîi, la câteva zile după ce președintele Ucrainei a salutat o victorie împotriva forțelor ruse acolo. „Datorită operațiunilor active de căutare și atac, am reușit să respingem trupele ruse din Kupiansk și să preluăm controlul asupra a aproape 90% din teritoriul orașului”, a scris Oleksandr Sîrski pe platforma Telegram.

UPDATE Marina suedeză a identificat personal militar rus în uniformă la bordul unor petroliere legate de așa-numita flotă din umbră a Rusiei în Marea Baltică, potrivit unui reportaj al SVT, postul public de radio suedez.

UPDATE Atacuri cu drone au fost raportate noaptea trecută și în Saratov și Engels, în regiunea Saratov. Shot transmite că s-au auzit cel puțin 10 explozii, deși nu au existat rapoarte oficiale despre victime sau pagube, scrie Spotmedia. Ministerul Apărării a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană „au interceptat și distrus” 94 de drone ucrainene, inclusiv 31 în regiunea Krasnodar, 22 în Rostov și opt în Saratov.

UPDATE O presupusă campanie de recrutare rusească stârnește îngrijorare. Există suspiciuni rezonabile care sugerează că Rusia și-ar putea extinde căutarea globală de forță proaspătă pentru Ucraina, vizând cetățeni iranieni, relatează realizatorii „Eastern Express”, emisiune a TVPWorld.

UPDATE Soldații ruși din zona Pokrovsk își provoacă singuri răni pentru a ajunge la spital și astfel să evite participarea în asalturi iresponsabile comandate de șefii lor, susține mișcarea de partizani ucraineană Atesh, într-o postare pe Telegram.

UPDATE Regimul de la Kremlin va transforma Max, aplicația de stat de mesagerie care a înlocuit Whatsapp și alte rețele sociale în Rusia, în buletin și pașaport electronic. Conform The Moscow Times, Max, aplicația big brother prin care regimul își spionează mai ușor cetățenii, va fi folosită pentru a verifica vârsta la vânzareade alcool în magazine, ca bilet electronic pentru concerte și alte evenimente de divertisment, pentru participarea la loterii și cumpărarea de „produse informaționale” ș.a., a declarat Serghei Boiarski, președintele comisiei pentru „politici informaționale” din Duma de Stat, parlamentul fictiv al Rusiei.

UPDATE Kremlinul își intensifică retorica agresivă și beligerantă împotriva NATO și a Europei. Unul dintre principalii propagandiști ai lui Vladimir Putin, prezentatorul TV Vladimir Soloviov, a vorbit public despre distrugerea și confiscarea capitalelor europene, exprimând practic scenarii pentru un război direct cu Occidentul, relatează from-ua.org.

UPDATE Președintele rus crede că armata sa este una invincibilă și până la final ea va cuceri toată Ucraina, chiar dacă viteza de ”înghițire” a teritoriului din țara vecină este una ”de melc” și cu pierderi colosale. Însă, acum un expert dezvăluie greșeala pe care echipa de negociatori a lui Trump e pe cale să o facă: repetă ”ca papagalii” ceea ce spun rușii și îi forțează pe ucraineni să accepte toate pretențiile Moscovei. Este clar că dacă SUA vor recompensa Rusia pentru agresiunea sa în planul de pace, atunci îl vor sprijini pe Putin pentru o mutare viitoare catastrofală: reluarea războiului de cucerire al Ucrainei.Marc Champion arată că Putin a promovat o narațiune falsă a războiului, iar Occidentul nu trebuie să se lase păcălit de ea. Afirmațiile Kremlinului conform cărora Ucraina este în pragul înfrângerii nu corespund realității de pe câmpul de luptă, potrivit analizei publicate în Irish Independent. 

UPDATE Discuțiile privind garanțiile de securitate au lăsat până acum nerezolvate unele elemente cheie, inclusiv durata acestor garanții, anunță European Pravda. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a remarcat, în cadrul unei conferințe de presă la Haga, că în ciuda numeroaselor runde de negocieri detaliate privind posibile garanții de securitate, unele probleme rămân deschise, în special dacă garanțiile vor fi sau nu pe termen nelimitat, scrie Digi24.

UPDATE În ciuda creșterii presiunii SUA asupra Kievului, ucrainenii se opun vehement cererilor Rusiei. Dacă ideea unor concesii teritoriale va fi supusă votului, majoritatea celor intervievați de jurnaliștii Kyiv Independent afirmă că o vor respinge categoric. Săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a declarat că orice concesii teritoriale pentru a pune capăt războiului total al Rusiei, menționate într-un plan de pace susținut de SUA, ar trebui să fie decise de poporul ucrainean, inclusiv prin intermediul unui referendum, scrie Digi24.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a semnat legea care confiscă locuințele "fără stăpân" din Ucraina ocupată. Conform noilor reglementări, autoritățile ruse pot aloca proprietățile confiscate ca locuințe oficiale pentru funcționari civili, personal militar, oficiali, ofițeri de aplicare a legii, profesori și medici, notează Kiev Post.  Casele, apartamentele și camerele din teritoriile ocupate ale Ucrainei „care prezintă semne că nu mai au proprietar" vor fi considerate prin lege proprietatea regiunilor sau a municipalităților acestora. Noua lege vizează, mai ales, casele din Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia. 

UPDATE Un miliardar din Cehia a donat 4,1 milioane de euro pentru sprijinirea armamentului ucrainean, prin intermediul unei asociații de strângere de fonduri foarte cunoscute în țară. Banii vor fi cheltuiți rapid pentru achiziția de echipamente militare destinate frontului din Ucraina, relatează publicația Midi Libre. O donație uriașă a fost anunțată de o importantă asociație de strângere de fonduri din Cehia, implicată în sprijinirea Ucrainei în contextul războiului declanșat de Rusia. Un miliardar ceh a oferit suma de 4,1 milioane de euro pentru achiziția de armament destinat forțelor ucrainene. Asociația „Dárek pro Putina” („Un cadou pentru Putin”, în traducere - n.r.) a anunțat că donatorul, care inițial a dorit să rămână anonim, și-a dezvăluit în cele din urmă identitatea. Este vorba despre Ivo Lukačovič, un antreprenor ceh foarte cunoscut, considerat a 11-a cea mai bogată persoană din țară, scrie Libertatea.

UPDATE Kremlinul a respins categoric orice posibilitate de compromis privind teritoriile ocupate în Ucraina, reiterând că Moscova nu își va reduce cerințele teritoriale și va continua să revendice controlul asupra regiunilor anexate. Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat marți că Rusia nu va accepta „niciun compromis” în privința teritoriilor ocupate în Ucraina, subliniind că poziția Moscovei rămâne neschimbată, relatează Euronews.

UPDATE Problema retragerii trupelor și a tonelor de muniție de pe malul stâng al râului Nistru necesită discuții cu Rusia, iar autoritățile moldovene nu sunt încă pregătite pentru acest lucru. În urma victoriei forțelor pro-UE în alegerile parlamentare din Moldova din această toamnă, Uniunea Europeană a presat din ce în ce mai mult Chișinăul să lucreze la reintegrarea regiunii separatiste Transnistria. Luna aceasta, ambasadorul UE în Moldova, Iwona Piorko, a precizat clar că Bruxelles-ul nu intenționează să împartă integrarea țării în UE în două etape, problema integrării Transnistriei în UE urmând să fie rezolvată la o dată ulterioară celei a restului țării, se arată într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

UPDATE Autoproclamatul președinte al Belarusului, Alexandr Lukașenko, consideră că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei „depinde de poziția lui Trump și a Statelor Unite ale Americii”, potrivit unui interviu acordat Newsmax și citat de Ukrainska Pravda. Lukașenko a adăugat că Trump îl presează în principal pe Zelenski în ceea ce privește un „acord de pace”.

UPDATE Prețurile petrolului rusesc au scăzut la cel mai scăzut nivel de la izbucnirea invaziei la scară largă a Ucrainei, pe măsură ce sancțiunile occidentale își fac simțită prezența, a relatat Bloomberg pe 16 decembrie.

UPDATE Summitul liderilor UE de joi va pune la încercare capacitatea blocului de a rămâne unit sau dacă Donald Trump va reuși să-l divizeze. O dezbatere aprinsă între guvernele europene cu privire la utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei scoate la iveală o diviziune mai profundă pe continent cu privire la modul de abordare a noii ordini mondiale și a presiunii fără precedent din partea SUA, notează Politico.

UPDATE Președintele american Donald Trump a trimis un mesaj de susținere pentru noul premier al Cehiei. Este vorba despre Andrej Babis, un politician cu opinii împotriva UE și a Ucrainei, informează Mediafax.

UPDATE Şefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, a dezvăluit tensiuni interne în administrația SUA pe diverse teme, de la aplicarea legilor privind imigrația până la reducerea personalului guvernamental, şi l-a descris între altele pe preşedintele american Donald Trump ca având „personalitatea unui alcoolic”, într-o serie de comentarii publicate marţi de Vanity Fair, care prezintă o imagine nefavorabilă a rolului jucat de unii dintre apropiații republicanului, informează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Nordul Republicii Moldova ar putea rămâne fără apă. Cod galben de alertă a fost anunțat în regiunea Naslavcea, după scurgerile de petrol în Nistru, din cauza unui atac al Rusiei asupra unei hidrocentrale din Ucraina. Situația este dramatică și la Odesa. Totodată, persoanele aflate în județul Tulcea, zona de graniță cu Ucraina, au primit vineri dimineaţa, în jurul orei 10:05, un mesaj RO-Alert, pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina.

video: dotto.tv

Administrația președintelui Donald Trump a autorizat temporar vânzarea unor produse petroliere rusești aflate deja pe nave în larg, potrivit unei licențe emise de Departamentul Trezoreriei SUA. Decizia permite țărilor să cumpere țiței sau produse petroliere rusești încărcate pe nave începând cu 12 martie. Autorizația este valabilă până la 11 aprilie, potrivit CNN. Anunțul nu a avut niciun efect asupra cotațiilor internaționale ale petrolului.

UPDATE Ministerul de Interne cere activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene în contextul deversărilor de petrol în Nistru, după atacul Rusiei. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Prin acest mecanism, Guvernul solicită echipe de specialiști și echipamente necesare pentru intervenție rapidă. Este vorba despre sisteme pentru captarea și colectarea substanțelor petroliere din apă, dar și stații mobile pentru testarea calității apei.

UPDATE Rusia se pregătește să își extindă semnificativ capacitățile de război cu drone, având ca obiectiv crearea unei forțe de aproximativ 101.000 de militari specializați în drone până la 1 aprilie, potrivit șefului armatei ucrainene Oleksandr Sîrski, citat de Euromaidan Press.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a discutat despre măsuri de protejare a infrastructurii critice a Rusiei cu membrii Consiliului de Securitate, a precizat Kremlinul vineri, după intensificarea atacurilor ucrainene care au lovit, printre mai multe ținte, o importantă fabrică militară, informează Reuters, relatează Agerpres.

UPDATE Finlanda nu va autoriza prezenţa armelor nucleare pe teritoriul său pe timp de pace, a declarat vineri preşedintele ţării nordice, Alexander Stubb, în urma anunţării unui plan de reformă care vizează ridicarea anumitor restricţii, relatează AFP.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că decizia SUA de a relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc nu ajută la încheierea războiului și la realizarea păcii în Ucraina. „Această unică relaxare din partea SUA ar putea oferi Rusiei aproximativ 10 miliarde de dolari pentru război. Cu siguranță nu ajută la încheierea păcii”, a declarat preşedintele Zelenski, scrie Rador.

UPDATE Alexei Lihacev, şeful companiei de stat ruse din domeniul nuclear Rosatom, a avertizat vineri despre "riscurile militare în creştere" de la centrala atomică Zaporojie din Ucraina, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Rusia consideră că derogarea SUA de la sancțiunile asupra petrolului său reprezintă o încercare a Washingtonului de a stabiliza piețele energetice globale, iar cele două țări au un interes comun în acest sens, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

UPDATE Polonia va folosi un program al Uniunii Europene pentru a finanţa apărarea, în pofida faptului că preşedintele s-a folosit de dreptul său de veto pentru a bloca mecanismul, a declarat vineri premierul polonez Donald Tusk, afirmând că şeful statului a trădat interesul naţional, informează Reuters.

UPDATE Un atac cu rachete rusești în regiunea Harkov a ucis cel puțin trei persoane și a rănit alte patru, majoritatea aflate într-un autobuz, au declarat vineri autoritățile locale, potrivit Le Figaro. „Trei persoane au fost ucise în atac: șoferul autobuzului și doi pasageri”, au anunțat anchetatorii locali. „Alte patru persoane, trei pasagere de autobuz și un rezident local, au fost rănite”, potrivit aceleiași surse.

UPDATE Rușii se confruntă de mai bine de o săptămână cu întreruperi ale internetului mobil, iar această situație a produs temeri că autoritățile pregătesc un control mai stric în ceea ce privește activitatea online.Locuitorii Moscovei au ajuns să utilizeze stații radio sau pagere pentru a comunica, din cauza problemelor cu internetul. Utilizatorii din Moscova și din Sankt Petersburg au început să raporteze probleme în accesarea internetului în urmă cu aproximativ o săptămână. Aceștia spun că nu pot încărca site-uri sau aplicații, iar alții și-au pierdut complet semnalul, motiv pentru care nu mai pot să efectueze nici apeluri telefonice. Autoritățile ruse au anunțat în această săptămână că întreruperile sunt introduse pentru „a asigura securitatea” și că vor rămâne în vigoare „atât timp cât sunt necesare măsuri suplimentare”, transmite The Guardian.  

UPDATE După ce Statele Unite au „relaxat“ sancțiunile împotriva petrolului rusesc, lumea întreagă așteaptă reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Acesta, însă, se află la Paris, vineri, pentru o întâlnire cu președintele francez Emmaneul Macron. Totuși, Zelenski și-a exprimat părerea despre o astfel de decizie a SUA în urmă cu câteva zile. În cadrul unei conferințe de presă de marți, președintele Ucrainei a avertizat că această măsură ar fi o „lovitură gravă” pentru țara sa și o „lovitură de imagine” pentru întreaga lume. „Cum pot fi ridicate sancțiunile împotriva Rusiei dacă aceasta este agresorul?”, a întrebat Zelenski în cadrul unei conferințe de presă pe 10 martie, subliniind că sancțiunile au scopul de a împiedica Moscova să-și finanțeze războiul împotriva Ucrainei. „Ar crea un precedent pe care alții l-ar putea urma, și nu într-un mod pozitiv”, notează Gândul.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a spus vineri că orice măsură de relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei este greșită, după ce Statele Unite au acordat o derogare de 30 de zile pentru ca țările să poată cumpăra petrol și produse petroliere rusești blocate pe mare. „Considerăm că este o greșeală”, a afirmat Merz în cadrul unei conferințe de presă alături de omologul său norvegian.„În prezent, există o problemă legată de prețuri, dar nu și de aprovizionare. Și, în acest sens, aș dori să știu ce alți factori au determinat guvernul SUA să ia această decizie”, a adăugat el. La rândul său, premierul norvegian Jonas Gahr Stoere a declarat și el că sancțiunile din domeniul energiei aplicate Rusiei nu ar trebui relaxate, scrie HotNews.

UPDATE Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reacționat la decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a investiga crimele atribuite regimului condus de Alexander Lukașenko împotriva populației din Belarus. „Salutăm decizia Curții Penale Internaționale de a deschide o anchetă, inițiată de Lituania, privind crimele regimului Lukașenko împotriva poporului belarus”, a scris Sybiha joi seara pe platforma X. Potrivit oficialului ucrainean, demersul transmite un mesaj clar că liderii autoritari nu pot evita răspunderea juridică: „Acest lucru transmite un semnal puternic că nu va exista impunitate, nici măcar pentru cei care se consideră deasupra legii și a oricăror norme de umanitate”, scrie Mediafax.

UPDATE Generalul Keith Kellogg, fostul emisar pentru Ucraina, care a fost dat afară de Donald Trump, a vorbit miercuri, 11 martie 2026, despre războiul de peste patru ani provocat de Rusia în țara vecină. Kellogg a avertizat Casa Albă, într-un interviu acordat televiziunii NHK din Japonia, că Putin are o singură variantă de a încheia conflagrația: trebuie să fie de acord că „nu va mai câștiga teritoriu” în Ucraina. Ofițerul remarcă faptul că Putin nu mai este capabil să învingă. Kellogg a vizitat Japonia pentru a participa la Conferința de la Tokyo 2026, organizată de Genron NPO, un think tank japonez. A fost trimis special pentru Ucraina până în decembrie și a fost implicat în discuțiile de pace dintre Moscova și Kiev, potrivit NHK. Fostul trimis special al SUA, generalul Keith Kellogg, consideră că, pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, Putin trebuie să concluzioneze că Rusia nu mai este capabilă să câștige.

UPDATE O celulă de criză comună, cu experți străini, a fost creată de autorități în contextul deversării de produse petroliere în nordul râului Nistru. Decizia a fost luată de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) și are ca scop protecția mediului și siguranța cetățenilor. Potrivit unui comunicat emis de instituție, în cadrul ședinței de astăzi au fost stabilite măsuri extinse pentru a crea o celulă de criză comună, formată din specialiști din instituțiile naționale și experți din țările vecine, care să asigure o intervenție rapidă și coordonată. 

UPDATE Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, îl primeşte, vineri, pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Paris, pentru a „demonstra” că războiul din Orientul Mijlociu „nu va distrage” atenția de la Ucraina şi că Rusia „se înșală” dacă crede că poate profita de acest context geopolitic, scrie AFP, citată de Kyiv Post.

UPDATE Războiul de peste 4 ani al lui Putin din statul vecin cunoaște o continuă dinamică atât diplomatică, cât și pe frontul de luptă. Deși atenția Statelor Unite s-a mutat spre Iran, Ucraina a găsit soluția salvatoare pentru a contracara lipsa rachetelor cu rază lungă de acțiune Tomahawk ale lui Trump. Kievul și-a extins campania de atacuri în adâncul Rusiei prin dezvoltarea accelerată a noilor sale rachete Flamingo.

UPDATE Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, ar avea o „mână ascunsă” în tactica folosită de Iran în atacurile cu drone din Orientul Mijlociu, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey, după un briefing cu ofițeri britanici la sediul central al armatei din Northwood, Marea Britanie. Healey a spus jurnaliștilor că piloții iranieni și cei ai grupărilor pro-Teheran au început să adopte metode de luptă asemănătoare celor folosite de ruși în războiul din Ucraina, în special în modul de utilizare a dronelor „Shahed”, potrivit The Guardian. „Nimeni nu ar fi surprins să vadă că mâna ascunsă a lui Putin se află în spatele unora dintre tacticile iraniene și, posibil, chiar în spatele unora dintre capacitățile lor”, a declarat secretarul britanic al Apărării, John Healey, la un briefing militar la Londra.

UPDATE Pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu se extinde, Iranul pare să primească sprijin din partea unor mari rivali ai Statelor Unite. Potrivit unor surse din serviciile de informații occidentale, Rusia ar furniza Teheranului imagini din satelit și informații despre modul de folosire a dronelor, pentru a lovi forțele americane și aliații din regiune. Oficiali americani avertizează că și China ar putea oferi anumite forme de sprijin, scrie Bloomberg.

UPDATE Șocul prețurilor la gazele naturale prin care trece Europa din cauza războiului din Iran ar putea accelera decuplarea regiunii de energia rusească în timp ce continentul se apropie și mai mult de SUA, transmite Energy Press, citată de Rador.

UPDATE Rusia a câștigat 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în primele două săptămâni ale războiului SUA-Israel cu Iranul. Această creștere a fost favorizată de majorarea prețurilor globale la energie cu 14% în martie 2026, conform unui raport al Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA).

UPDATE Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a declarat joi că derogarea acordată de SUA țărilor pentru a cumpăra petrol rusesc sancționat acoperă aproximativ 100 de milioane de barili de țiței rusesc. „Pe fondul crizei energetice tot mai acute, relaxarea în continuare a restricțiilor asupra aprovizionării cu energie din Rusia pare din ce în ce mai inevitabilă, în ciuda rezistenței unor birocrați de la Bruxelles”, a scris Dmitriev într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

UPDATE Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a raportat că 35 de membri ai Parlamentului European i-au scris președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerându-i să se asigure că Ungaria se confruntă cu consecințe pentru confiscarea a șapte paznici ucraineni care transportau numerar și a numerarului aparținând Oschadbank.Sybiha le-a mulțumit europarlamentarilor pentru exprimarea „poziției lor clare față de banditismul Ungariei”. „O astfel de declarație fermă reflectă o poziție europeană principială în apărarea statului de drept și a valorilor noastre comune”, a comentat el.În scrisoarea lor către von der Leyen, europarlamentarii și-au exprimat „profunda îngrijorare cu privire la acțiunile intolerabile, ilegale și provocatoare ale guvernului maghiar”. 

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a lansat joi, 12 martie, o recomandare oficială către cetățenii săi de a evita călătoriile neesențiale în Germania. Diplomația rusă susține că atmosfera din statul german a devenit ostilă pentru ruși, indiferent de statutul lor de rezidență.

UPDATE Președintele Karol Nawrocki a anunțat că va veta legislația care permite Poloniei să acceseze împrumuturi UE în valoare de aproape 44 de miliarde de euro pentru apărare, relatează TVPWorld.

UPDATE Un transportator rusesc de gaz natural lichefiat (GNL), atacat recent în largul Libiei, se află în derivă între Malta și insula italiană Lampedusa, a anunțat joi autoritatea portuară din La Valletta, potrivit AFP. Președintele rus Vladimir Putin a acuzat săptămâna trecută Kievul de un „atac terorist”.

UPDATE SUA au emis o derogare de 30 de zile pentru ca ţările să poată cumpăra petrol şi produse petroliere ruseşti sancționate, blocate în prezent pe mare. Această măsură a fost descrisă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, ca un pas pentru stabilizarea piețelor energetice globale zguduite de războiul din Iran. Licența emisă joi de Washington autorizează livrarea şi vânzarea de țiței şi produse petroliere ruseşti încărcate pe nave începând cu 12 martie şi este valabilă până la miezul nopţii, ora Washingtonului, pe 11 aprilie, conform textului licenței publicat pe site-ul web al Departamentului Trezoreriei. Preţurile petrolului au scăzut vineri dimineaţă în Asia, după anunţul derogării din partea SUA.

UPDATE Ucraina dezvoltă propriul sistem complex de apărare aeriană, inspirat oarecum din sistemul „Iron Dome” al Israelului, dar la o scară mult mai mare, pentru a se potrivi dimensiunii ţării, a declarat, într-un interviu pentru „Kyiv Post”, Pavlo Elizarov, comandantul adjunct al Forţelor Aeriene ale Ucrainei, relatează News.ro.

UPDATE Odesa ar putea rămâne fără apă potabilă, a anunțat Ministerul Economiei al Ucrainei pe site-ul său. Ministerul a subliniat că acest scenariu este probabil din cauza poluării râului Nistru. 

UPDATE Republica Moldova a instalat baraje pe Nistru după deversarea de produse petroliere pe teritoriul Ucrainei și poluarea apei, a comunicat ministrul moldovean al mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de pe rețeaua de socializare Facebook: „Substanțe petroliere continuă să se reverse în râul Nistru din Ucraina, iar probele prelevate în zona Naslavcea prezintă riscuri de siguranță pentru alimentarea cetățenilor cu apă din Nistru. Îndemnăm populația din această zonă să nu folosească apa pentru uz casnic și animale”. 

UPDATE Cod galben de alertă pentru locuitorii din regiunea Naslavcea, după ce datele de laborator privind apa din râul Nistru au arătat depășirea limitelor admise. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care nu a exclus posibilitatea de a sista temporar aprovizionarea cu apă pentru localitățile din nordul țării, dacă va fi necesar. „Având în vedere că acest combustibil continuă să ajungă pe râul Nistru, am fost nevoiți să ridicăm gradul de alarmă pentru locuitorii din regiunea Năslavcea, deoarece datele de laborator indică depășirea limitei admise”, a explicat ministrul.

UPDATE „Vineri, 13 martie, sistemele radar ale MApN au detectat, în jurul orei 10.00, ținte aeriene la nord de județul Tulcea (zona Chilia Veche-Vâlcove). Sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în stare de alertă, iar două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea au decolat pentru cercetarea și monitorizarea spațiului aerian. La ora 10.05 a fost emis mesaj de avertizare a populației prin sistemul RO-ALERT, pentru zona vizată. Din datele existente până la această oră, este posibil ca resturi de dronă să fi căzut și pe teritoriul României, în zona Chilia Veche. Echipe specializate sunt pregătite să intervină în teren pentru a demara o operațiune de căutare”, arată un comunicat al Ministerului Apărării de la București.

UPDATE Alertă de dronă în județul Tulcea. Persoanele aflate în Tulcea, în zona de graniță cu Ucraina, au primit vineri dimineață un mesaj RO-ALERT, prin care populaţia este informată cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte provenite din spațiul aerian.

UPDATE Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat într-un interviu publicat vineri de Financial Times (FT), după mai bine de un an de turbulențe în relațiile transatlantice, că Statele Unite vor să „divizeze Europa” și „nu agreează Uniunea Europeană”. „Ceea ce cred că este important să înțeleagă toată lumea este că Statele Unite au fost foarte clare în ceea ce privește dorința lor de a diviza Europa. Nu le place Uniunea Europeană”, a declarat Kallas, potrivit FT și Reuters.

UPDATE Armata ucraineană raportează că, în ultimele 24 de ore, ocupanții ruși au pierdut pe frontul din Ucraina 860 de soldați. Astfel, de la începutul războiului, forţele ucrainene au lichidat, în total, 1.277.620 de militari ruşi – potrivit unui comunicat remis, vineri, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei. 

UPDATE Compania italiană Leonardo va testa în condiții reale în Ucraina noul său sistem de apărare aeriană Michelangelo, proiectat să intercepteze rachete balistice, hipersonice și drone, înainte de testele NATO programate pentru 2027, scrie Adevărul.

UPDATE Finlanda este mai bine pregătită decât alte țări europene pentru o posibilă confruntare militară cu Rusia, scrie Bloomberg. Iar experiența ei ar putea oferi lecții importante pentru restul Europei.

UPDATE În contextul tensiunilor geopolitice tot mai accentuate din martie 2026, starea infrastructurii de protecție civilă a Europei a revenit în centrul atenției. Un raport recent arată o realitate alarmantă: buncărele construite în timpul Războiului Rece sunt în pragul colapsului, iar Uniunea Europeană are mâinile legate din punct de vedere legal pentru a remedia situația, scrie Euronews.

UPDATE Ministrul român al Apărării, Radu Miruţă, a declarat, joi seară, după ce a vizitat, alături de Volodimir Zelenski, baza de la Fetești, unde piloții ucraineni se antrenează pe F-16, că acesta este "un semn al cooperării reale dintre România și Ucraina în domeniul securității. Am discutat despre continuarea programelor de pregătire pentru piloții ucraineni și despre consolidarea capacităților de apărare pe flancul estic al NATO". Miruţă a punctat şi că "noi dormim liniștiți in paturile noastre pentru cǎ de patru ani ucrainienii țin piept agresorului Putin", notează Antena3.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit joi cu ministrul român al Apărării, Radu Miruță, la baza de la Borcea. Cei doi oficiali au discutat despre întărirea capacităților de apărare pe Flancul Estic al NATO și despre continuarea programelor de instruire pentru piloții ucraineni. Ministrul român a subliniat că România și Ucraina rămân parteneri strategici în domeniul securității și apărării, iar cooperarea dintre cele două state este esențială în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre, scrie B1.

UPDATE Acordul-cadru privind cooperarea energetică dintre România și Ucraina nu presupune automat depozitarea gazelor românești în Ucraina, ci doar creează posibilitatea unor astfel de soluții în cadrul cooperării regionale pentru securitate energetică, a declarat, vineri, premierul Ilie Bolojan. Declarația vine după ce acordul a fost semnat joi la Palatul Cotroceni de președintele României, Nicușor Dan, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, notează HotNews.

UPDATE Premierul Ilie Bolojan a avut joi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aflat în vizită oficială în România, discuțiile vizând, între altele, cooperarea în domeniile militar, economic, energetic și al transporturilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Ucraina și România vor construi două noi linii de alimentare cu energie electrică, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski după întâlnirea de joi cu omologul său român Nicușor Dan.

UPDATE În Ucraina a fost introdusă o nouă sărbătoare - Ziua limbii române, care va fi sărbătorită anual pe 31 august, potrivit unui decret al președintelui Volodimir Zelenski datat 12 martie. Decizia a fost luată în scopul dezvoltării înțelegerii reciproce, respectului reciproc și cooperării în relațiile ucraineano-române, precum și „încurajării dialogului intercultural”, arată decretul președintelui Zelenski, care joi a fost în vizită în România.În prezent, arată Ukrainska Pravda, în Ucraina nu există nicio sărbătoare în cinstea limbii altor țări vecine. Cu toate acestea, la 24 mai se sărbătorește Ziua scrierii și culturii slave, introdusă în 2004 de către președintele de atunci, Leonid Kucima. 

UPDATE Președintele României, Nicușor Dan, a calificat drept inacceptabilă blocarea împrumutului european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini orice variantă de deblocare propusă de Comisia Europeană. Potrivit Evropeiska Pravda, preşedintele român a făcut o declaraţie în acest sens în timpul conferinței de presă de joi de la Palatul Cotroceni, după discuţiile cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aflat în vizită la Bucureşti, notează Rador.

UPDATE Preşedinţii României şi Ucrainei, Nicuşor Dan şi Volodimir Zelenski, au semnat ieri la Bucureşti „parteneriatul strategic“ între cele două ţări. Ucraina a intrat acum o lună în cel de-al cincilea an de război cu Rusia, notează ZF.

UPDATE Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la București și decizia recentă de a permite utilizarea infrastructurii militare din România de către Statele Unite pentru operațiuni logistice legate de criza din Orientul Mijlociu pot marca un moment important pentru țara noastră. Diplomatul și analistul geopolitic Alexandru Coita consideră că ambele evoluții indică începutul unei repoziționări regionale a României, notează Ziare.com.