Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova și zi crucială pentru viitorul Ucrainei. Oficialii europeni negociau înaintea Consiliului European de joi de la Bruxelles un compromis de ultim moment pentru a oferi Ucrainei miliardele de euro de care are nevoie pentru a-și finanța războiul, dar și cheltuielile de zi cu zi, scriu Reuters și Politico. „Trebuie să găsim o soluție astăzi”, a declarat Ursula von der Leyen. „Nu vom părăsi Consiliul European fără o soluție pentru finanțarea Ucrainei în următorii doi ani.” Volodimir Zelenski avertizează că absenţa unei decizii asupra activelor ruse îngheţate va fi „o mare problemă” pentru Ucraina. Totodată, se declară deschis pentru alegeri, dar anunță două condiții.

Între timp, Rusia a lansat un atac amplu contra Ucrainei, folosind zeci de drone. Deși apărarea aeriană a interceptat majoritatea dronelor, au fost raportate pagube la infrastructura civilă și mai mulți civili au fost răniți. Totodată, Estonia susţine că trei grăniceri ruşi au pătruns ilegal pe teritoriul său. După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război, notează Wall Street Journal (WSJ). Mai mult, Rusia ar putea fi declarată stat sponsor al terorismului în SUA.

UPDATE Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova. Activitatea punctelor de trecere a frontierei Palanca-Maiaki Udobnoe și Tudora-Starokazacie este sistată, după ce, în jurul orei 16.00, drone cu încărcătură explozivă au lovit podul peste Nistru situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe din Ucraina. Momentul atacului a fost surpins de internauți, care au postat imagini pe rețelele de socializare. Presa din Ucraina scrie că o femeie ar fi decedat, iar trei copii au fost răniți. Informația nu a fost însă confirmată de surse oficiale. În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată, informează Poliția de Frontieră. Zeci de șoferi au rămas blocați în cozi kilometrice la ieșirea din regiune, în zona localității Maiaki. Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în această zonă și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa.

UPDATE  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus joi că țara are nevoie urgentă de o decizie legată de fondurile rusești înghețate. El a precizat că hotărârea trebuie luată înainte de „sfârșitul anului”. „Anul acesta”, a accentuat liderul ucrainean. În ceea ce privește parcursul european al Ucrainei, Zelenski a spus că procesul de aderare nu trebuie blocat de niciun stat membru. Zelenski a explicat că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Kiev. Din acest motiv, perspectiva aderării are o importanță „cea mai mare” și nu trebuie condiționată de acordul sau susținerea Rusiei. Referitor la discuțiile de pace susținute de Statele Unite, Volodimir Zelenski a declarat că „există progrese în dialogul nostru cu partea americană”. El a spus că se așteaptă ca Moscova să respingă unele propuneri, inclusiv ideea unei forțe europene de stabilizare în Ucraina, esențială pentru garanții de securitate oferite de SUA și Europa, scrie Mediafax.

UPDATE Liderii UE au convenit în cadrul summitului de joi de la Bruxelles să lucreze la opțiunea de finanțare a Ucrainei în perioada 2026-2027 prin utilizarea activelor rusești înghețate, mai degrabă prin împrumuturi comune, potrivit anunțului făcut de prim-ministrul polonez Donald Tusk, citat de Reuters.

UPDATE Liderii Uniunii Europene sunt de acord că utilizarea activelor rusești pentru sprijin financiar acordat Ucrainei reprezintă o soluție corectă, însă mai există detalii tehnice care necesită clarificări. Declarația a fost făcută joi de premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Reuters. „Am făcut cu siguranță un progres, toată lumea este de acord că merită să negociem și ar fi corect să se utilizeze active rusești, dar unele țări vor lupta până la sfârșit pentru a-și maximiza garanțiile”, a spus Donald Tusk jurnaliștilor, la Bruxelles.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW - din SUA) se află în centrul unui scandal din cauza manipulării unei hărți interactive a frontului din Ucraina - transmite postul public ucrainean Suspilne, relatează Rador Radio România. Un angajat al acestui centru american de analiză ar fi introdus date false despre înaintarea trupelor ruse în orașul Mirnohrad, regiunea Donețk, pentru a influența rezultatele pariurilor pe platforma Polymarket - scrie publicaţia "Responsible Statecraft", citând o investigaţie "404 Media". Incidentul a avut loc pe 15 noiembrie. Pe platforma Polymarket, utilizatorii pariau dacă Rusia va ocupa Mirnohrad înainte de lăsarea întunericului, majoritatea considerând acest lucru puțin probabil. Totuși, în timpul nopţii, cineva cu acces la administrarea hărților ISW a modificat indicațiile, marcând o intersecție cheie ca fiind deja "ocupată de ruși", fără dovezi reale ale unei astfel de înaintări a armatei Rusiei. Datorită acestei modificări, câțiva investitori care au făcut pariuri riscante au obținut profituri de până la 33.000%. În total, utilizatorii au investit aproximativ 1,3 milioane de dolari pe această piață. Dimineața următoare, modificarea de pe hartă a fost eliminată, dar plățile către câștigători fuseseră deja efectuate, scrie Știripesurse.

UPDATE Kremlinul a confirmat joi că Moscova are în pregătire contacte cu Washingtonul pentru a obţine detalii despre negocierile avute de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia privind o posibilă înţelegere de pace care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, relatează agenţiile de știri Reuters şi EFE, citate de Agerpres. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în contextul în care Washingtonul a formulat recent o astfel de solicitare. Vorbind cu jurnaliștii joi dimineață, Zelenski a spus că „Statele Unite ale Americii au solicitat organizarea alegerilor prezidențiale, iar eu le-am spus că sunt pregătit pentru astfel de alegeri”, notează Kyiv Post. El a afirmat că alegerile prezidențiale pot fi organizate, dar doar dacă sunt îndeplinite două condiții: securitatea alegătorilor și a soldaților în contextul atacurilor cu rachete în curs și un cadru juridic care să garanteze legitimitatea în condiții de lege marțială. Dacă securitatea alegerilor ar fi asigurată, Zelenski a mai spus că Ucraina „ar putea fi gata să procedeze la organizarea scrutinului în următoarele 60-90 de zile”. „Nu mă agăț de funcția mea. Cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru orice evoluție a evenimentelor”, a spus el, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Rusia folosește regiunea Kaliningrad nu numai ca bază militară, ci ca instrument de presiune strategică asupra NATO și Europei, a explicat fostul șef al serviciilor de informații din Lituania. Potrivit lui Darius Jurgelevičius, riscul unei escaladări, inclusiv cu componentă nucleară, nu mai poate fi ignorat de oficialii Europei. Poziția enclavei, între Polonia și Lituania, cu acces direct la Marea Baltică, îi oferă Rusiei un avantaj strategic major. „Kaliningrad se află printre primele trei scenarii posibile pentru o confruntare NATO–Rusia. Este un pretext realist pentru justificarea unei escaladări militare”, a declarat joi Jurgelevičius, într-un interviu pentru Kyiv Post.

UPDATE Analiștii militari ucraineni de la DeepState avertizează că forțele ruse au înregistrat noi avansuri în estul regiunii Donețk, apropiindu-se de Myrnohrad și continuând presiunea în direcția orașului Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Este una din mizele schimburilor diplomatice aflate în desfășurare între Washington și Moscova: sfârșitul războiului din Ucraina ar putea însemna încetarea rapidă a izolării economice a Rusiei față de Occident. Wall Street Journal afirmă, în orice caz, că acesta este unul dintre subiectele de dialog cele mai avansate, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că discursul său, înregistrat de la Kupiansk, la foarte mică distanță de front, a avut un impact semnificativ asupra partenerilor internaționali, inclusiv asupra Statelor Unite. El a făcut aceste remarci în timp ce răspundea la întrebări despre dacă partenerii au văzut discursul său de la Kupiansk, dacă au înțeles că dictatorul rus Vladimir Putin minte cu privire la situația actuală de pe front și dacă discursul a influențat negocierile, relatează Ukrinform. 

UPDATE „Nu există un act de apărare europeană mai important decât sprijinirea apărării Ucrainei. Următoarele zile vor fi cruciale pentru asigurarea acestui lucru”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European, în ajunul summitului.

UPDATE Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să aleagă între „bani astăzi sau sânge mâine”, în contextul în care liderii blocului comunitar se reunesc pentru a vota utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, relatează Independent.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis un avertisment dur liderilor europeni înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles, pe fondul unei noi escaladări militare. Președintele Ucrainei spune că Rusia nu dă semne că vrea pacea și se pregătește să continue războiul și anul viitor, în timp ce, potrivit Sky News, trei persoane au fost ucise în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra unui port din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Kievul va avea „o mare problemă” dacă liderii din Uniunea Europeană (UE) nu vor ajunge la un acord asupra utilizării activelor ruse îngheţate pentru a finanţa un ajutor pentru Ucraina, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. 

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a sosit, joi, la Bruxelles, pentru a convinge liderii europeni să adopte o decizie politică privind transferul către Ucraina a activelor rusești înghețate. Este vorba despre circa 200 de miliarde de euro, care sunt critic necesare Kievului pentru apărare și pentru viitoarea reconstrucție. 

UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea încheia cu un rezultat neașteptat care, potrivit presupunerilor expertului, este discutat în cadrul părții secrete a negocierilor. O „fereastră de oportunitate” pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar putea apărea în intervalul dintre februarie și aprilie 2026, în timp ce 90% din negocierile care au avut loc și continuă să aibă loc rămân cu ușile închise — aceasta este opinia exprimată pentru TSN.ua de către politologul Volodimir Fesenko.

UPDATE Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul 2026, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru alianțele din Europa și pentru Ucraina. Decizia contrazice profund mesajele recente transmise de președintele Donald Trump. Congresul Statelor Unite a aprobat miercuri Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026, documentul anual care stabilește prioritățile de securitate și bugetul apărării americane, scrie NewsWeek.

UPDATE Trei persoane, inclusiv doi membri ai echipajului unei nave de marfă, au fost ucise în atacuri cu drone ucrainene, joi noapte, asupra portului rusesc Rostov-pe-Don și a orașului Bataisk din sudul regiunii Rostov, a declarat guvernatorul local.

UPDATE Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal.

UPDATE Trimisul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, este așteptat să viziteze Miami în acest weekend pentru discuții cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, și consilierul și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, cu privire la planul SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, au declarat un oficial al Casei Albe și o sursă bine informată, relatează Axios. Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruși concluziile celei mai recente runde de discuții, în condițiile în care Moscova nu și-a schimbat semnificativ poziția, afirmă surse citate de Politico.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că, dacă țările alianței nu își vor respecta angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare, Rusia ar putea deveni mai puternică decât ele în câțiva ani, potrivi BBC. Într-un interviu acordat BBC Radio, Rutte a comentat și recentele declarații ale președintelui rus Vladimir Putin cu privire la intenția sa de a cuceri teritoriile ucrainene, pe care Rusia le numește „teritoriile sale istorice”. Rutte a calificat drept „nebunie” faptul că dorința lui Putin de a-și realiza „ideea istorică de a recâștiga influența în Ucraina” sau în întreaga fostă Uniune Sovietică a dus deja la moartea sau rănirea a 1,1 milioane de ruși.

UPDATE Președintele ucrainean a menționat că semnalele pe care le transmite Putin nu sunt deloc noi. „El nu vrea să încheie războiul. Întrebarea este dacă îl poate continua. Aceasta depinde deja de parteneri, de presiunea lor sancționară și diplomatică. Acum, colegii americani afirmă că Putin este pregătit pentru încheierea războiului. Atât în mod public, cât și în formate nepublice. Noi susținem inițiativele americanilor” – a adăugat președintele Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu este de acord cu toate elementele posibilelor viitoare acorduri, existând, printre altele, diferențe privind problema teritorială, finanțarea activelor înghețate etc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și acțiunile coordonate ale aliaților pot împiedica regimul de la Kremlin să continue războiul în același ritm în anul care urmează. „Nu cred că economia lui Putin este capabilă să susțină acest război la aceeași intensitate ca înainte. Dacă sancțiunile vor funcționa cu adevărat şi Statele Unite vor fi cinstite și transparente, iar Putin va încetini acum diplomatic acest val, SUA vor exercita o presiune mai mare asupra lui” – a afirmat Zelenski, joi, la o discuție cu presa, notează Rador.

UPDATE Comisia Dunării a creat un registru al pagubelor cauzate de agresiunea rusă în regiunea Dunării de Jos și a constatat încălcări ale Convenției de la Belgrad – a anunţat vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei, Oleksi Kuleba. Potrivit acestuia, la cea de-a 104-a sesiune a organizației, cele mai multe state membre au susținut decizia inițiată de Ucraina privind crearea unui astfel de registru special al pagubelor provocate de Rusia în zona dunăreană, notează Rador.

UPDATE „O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a scris guvernatorul Ihor Tabureț pe aplicația de mesagerie Telegram. Conform acestuia, atacul a vizat infrastructura critică, iar o parte a principalului oraș al regiunii a rămas fără energie electrică. Totodată, mai mult de 12 case au fost avariate în urma bombardamentului. Armata ucraineană a precizat că Rusia a lansat în total 82 de drone asupra Ucrainei în cursul nopții, iar forțele ucrainene au reușit să neutralizeze 63 dintre ele, potrivit News.ro.

UPDATE Armata rusă a lansat 82 de drone, inclusiv drone de tip Shahed sau Gerbera asupra regiunilor Cerkasî, Odessa, Nikolaev, Dnipropetrovsk și Sumî, au anunțat Forțele Aeriene Ucrainene, punctând că 63 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ucrainene. În regiunea Sumî, o dronă a provocat daune infrastructurii civile, rănind o persoane. În regiunea Odesa au fost avariate un bloc rezidențial și o școală, fiind rănite șapte persoane. Șase au primit îngrijiri la fața locului, a șaptea fiind internată în stare moderată. Regiunea Nikolaev a fost vizată de atacuri asupra infrastructurii energetice, care au provocat întreruperi de curent, fără să fie anunțate victime. În regiunea Cerkasî, în orașul Krivoi Rog, dronele au au lovit zone rezidențiale, declanșând incendii și rănind două persoane.

UPDATE Compania rusă ZaVOZ, specializată în proiectarea de echipamente militare, a anunţat joi că începe producţia în masă a unei noi uniforme de camuflaj care va permite soldaţilor să treacă nedetectați de dronele inamice, chiar şi de cele echipate cu camere cu infraroșu, informează EFE.

UPDATE Congresul Statelor Unite este acum scena unei confruntări politice și morale majore, după ce un proiect de lege bipartizan ar putea desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului. Inițiativa vizează în special răpirea copiilor ucraineni și atacurile asupra populației civile. Legiuitorii americani dezbat intens desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, într-un moment în care războiul brutal al Ruiei din Ucraina continuă să facă zilnic victime în rândul populației nevinovate și în special în rândul copiilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Vânzările de medicamente pentru mahmureală în Rusia au crescut cu 27% între ianuarie şi octombrie 2025, atingând un maxim al ultimilor trei ani, o situaţie pe care companiile farmaceutice ruseşti o atribuie creșterii concurenței şi unei tendințe tot mai mari în rândul ruşilor către un stil de viaţă mai sănătos, relatează joi agenția EFE.

UPDATE Autoritățile ruse au anunțat joi condamnarea la 13 ani de închisoare a lui Hayden Davies, un cetățean britanic în vârstă de 30 de ani, acuzat că a luptat ca mercenar de partea Ucrainei împotriva Rusiei, notează Reuters. Potrivit Procuraturii Generale al Rusiei, Davies a fost judecat de o instanță din Donețk-ul ocupat. Acesta ar fi ajuns în Ucraina în august 2024. Acesta a intrat în Legiunea Internaționale pentru Apărarea Ucrainei, ar fi participat la procesul de instrucția și ar fi luptat împotriva armate ruse în Donețk. Procuratura mai anunță că britanicul ar fi fost capturat de trupele ruse în iarna anului 2024, fiind înarmat cu o pușcă de asalt americană și muniție. 

UPDATE Istoricul Thierry Wolton avertizează că democrația europeană rămâne neînțeleasă de restul lumii și se declară surprins de acordul dintre Putin și Trump, menit să slăbească Europa pentru câștig economic ulterior. Democrația este un fenomen născut în Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii şi nici înţeles. Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix şi Obelix, o mică insulă care este asediată şi căreia ceilalți îi vor pielea, afirmă istoricul francez Thierry Wolton într-un interviu acordat News.ro. Wolton spune că a fost surprins de amploarea înțelegerii făcute de Putin şi Trump peste capul Europei, cei doi având interesul comun de a slăbi construcția politică europeană pentru a putea exploata şi domina apoi economic ţările de pe continent.

UPDATE Luna trecută, liderul de la Kremlin a confirmat că Rusia a început deja demersurile pentru producția de serie a sistemului Oreșnik. Putin a lăudat anterior puterea de distrugere a rachetei, comparând-o cu cea a unei arme nucleare și susținând că este imposibil de interceptat, deși unii experți internaționali s-au arătat sceptici față de aceste afirmații. „Până la sfârșitul acestui an, noul sistem de rachete hipersonice cu rază medie de acțiune Oreșnik va fi introdus în serviciul de luptă”, a declarat Putin miercuri, în cadrul unei reuniuni extinse cu înalți oficiali militari la Moscova. Mai mult, Rusia intenționează să desfășoare acest sistem și pe teritoriul statului vecin Belarus, care are granițe comune atât cu Ucraina, cât și cu state membre NATO. Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a confirmat recent că rachetele Oreșnik vor intra în serviciu de luptă în țara sa până la finalul anului 2025. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că raza de acțiune a acestor rachete reprezintă o amenințare directă la adresa întregii Europe. El a solicitat guvernelor occidentale să impună sancțiuni drastice companiilor rusești implicate în dezvoltarea acestei noi tehnologii militare, notează Realitatea.

UPDATE  Estonia a început instalarea primelor buncăre militare în secțiunea sud-estică a frontierei sale cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un amplu proiect defensiv comun al statelor baltice, potrivit Onet. Noile structuri subterane vor constitui nucleul unui sistem de fortificații menit să întărească flancul estic al NATO în regiune.

UPDATE Trei grăniceri ruşi au trecut ilegal în teritoriul Estoniei miercuri, a anunţat Ministerul estonian de Externe, relatează dpa. Potrivit ministerului, cei trei au traversat linia de control între Estonia şi Rusia pe un dig de protecţie de pe râul Narva, conform Agerpres. Cei trei au ajuns la faţa locului cu un vehicul cu pernă de aer, apoi au mers pe jos de-a lungul digului, după care s-au întors la vehiculul lor şi au trecut înapoi pe partea rusă. Ministerul a publicat o înregistrare video înregistrată de o cameră de supraveghere de la locul incidentului, care a avut loc lângă satul Vasknarva. Ministrul de interne estonian Igor Taro a afirmat că motivele grănicerilor ruşi sunt neclare.

Nordul Republicii Moldova ar putea rămâne fără apă. Cod galben de alertă a fost anunțat în regiunea Naslavcea, după scurgerile de petrol în Nistru, din cauza unui atac al Rusiei asupra unei hidrocentrale din Ucraina. Situația este dramatică și la Odesa. Totodată, persoanele aflate în județul Tulcea, zona de graniță cu Ucraina, au primit vineri dimineaţa, în jurul orei 10:05, un mesaj RO-Alert, pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina.

video: dotto.tv

Administrația președintelui Donald Trump a autorizat temporar vânzarea unor produse petroliere rusești aflate deja pe nave în larg, potrivit unei licențe emise de Departamentul Trezoreriei SUA. Decizia permite țărilor să cumpere țiței sau produse petroliere rusești încărcate pe nave începând cu 12 martie. Autorizația este valabilă până la 11 aprilie, potrivit CNN. Anunțul nu a avut niciun efect asupra cotațiilor internaționale ale petrolului.

UPDATE Ministerul de Interne cere activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene în contextul deversărilor de petrol în Nistru, după atacul Rusiei. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Prin acest mecanism, Guvernul solicită echipe de specialiști și echipamente necesare pentru intervenție rapidă. Este vorba despre sisteme pentru captarea și colectarea substanțelor petroliere din apă, dar și stații mobile pentru testarea calității apei.

UPDATE Rusia se pregătește să își extindă semnificativ capacitățile de război cu drone, având ca obiectiv crearea unei forțe de aproximativ 101.000 de militari specializați în drone până la 1 aprilie, potrivit șefului armatei ucrainene Oleksandr Sîrski, citat de Euromaidan Press.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a discutat despre măsuri de protejare a infrastructurii critice a Rusiei cu membrii Consiliului de Securitate, a precizat Kremlinul vineri, după intensificarea atacurilor ucrainene care au lovit, printre mai multe ținte, o importantă fabrică militară, informează Reuters, relatează Agerpres.

UPDATE Finlanda nu va autoriza prezenţa armelor nucleare pe teritoriul său pe timp de pace, a declarat vineri preşedintele ţării nordice, Alexander Stubb, în urma anunţării unui plan de reformă care vizează ridicarea anumitor restricţii, relatează AFP.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că decizia SUA de a relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc nu ajută la încheierea războiului și la realizarea păcii în Ucraina. „Această unică relaxare din partea SUA ar putea oferi Rusiei aproximativ 10 miliarde de dolari pentru război. Cu siguranță nu ajută la încheierea păcii”, a declarat preşedintele Zelenski, scrie Rador.

UPDATE Alexei Lihacev, şeful companiei de stat ruse din domeniul nuclear Rosatom, a avertizat vineri despre "riscurile militare în creştere" de la centrala atomică Zaporojie din Ucraina, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Rusia consideră că derogarea SUA de la sancțiunile asupra petrolului său reprezintă o încercare a Washingtonului de a stabiliza piețele energetice globale, iar cele două țări au un interes comun în acest sens, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

UPDATE Polonia va folosi un program al Uniunii Europene pentru a finanţa apărarea, în pofida faptului că preşedintele s-a folosit de dreptul său de veto pentru a bloca mecanismul, a declarat vineri premierul polonez Donald Tusk, afirmând că şeful statului a trădat interesul naţional, informează Reuters.

UPDATE Un atac cu rachete rusești în regiunea Harkov a ucis cel puțin trei persoane și a rănit alte patru, majoritatea aflate într-un autobuz, au declarat vineri autoritățile locale, potrivit Le Figaro. „Trei persoane au fost ucise în atac: șoferul autobuzului și doi pasageri”, au anunțat anchetatorii locali. „Alte patru persoane, trei pasagere de autobuz și un rezident local, au fost rănite”, potrivit aceleiași surse.

UPDATE Rușii se confruntă de mai bine de o săptămână cu întreruperi ale internetului mobil, iar această situație a produs temeri că autoritățile pregătesc un control mai stric în ceea ce privește activitatea online.Locuitorii Moscovei au ajuns să utilizeze stații radio sau pagere pentru a comunica, din cauza problemelor cu internetul. Utilizatorii din Moscova și din Sankt Petersburg au început să raporteze probleme în accesarea internetului în urmă cu aproximativ o săptămână. Aceștia spun că nu pot încărca site-uri sau aplicații, iar alții și-au pierdut complet semnalul, motiv pentru care nu mai pot să efectueze nici apeluri telefonice. Autoritățile ruse au anunțat în această săptămână că întreruperile sunt introduse pentru „a asigura securitatea” și că vor rămâne în vigoare „atât timp cât sunt necesare măsuri suplimentare”, transmite The Guardian.  

UPDATE După ce Statele Unite au „relaxat“ sancțiunile împotriva petrolului rusesc, lumea întreagă așteaptă reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Acesta, însă, se află la Paris, vineri, pentru o întâlnire cu președintele francez Emmaneul Macron. Totuși, Zelenski și-a exprimat părerea despre o astfel de decizie a SUA în urmă cu câteva zile. În cadrul unei conferințe de presă de marți, președintele Ucrainei a avertizat că această măsură ar fi o „lovitură gravă” pentru țara sa și o „lovitură de imagine” pentru întreaga lume. „Cum pot fi ridicate sancțiunile împotriva Rusiei dacă aceasta este agresorul?”, a întrebat Zelenski în cadrul unei conferințe de presă pe 10 martie, subliniind că sancțiunile au scopul de a împiedica Moscova să-și finanțeze războiul împotriva Ucrainei. „Ar crea un precedent pe care alții l-ar putea urma, și nu într-un mod pozitiv”, notează Gândul.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a spus vineri că orice măsură de relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei este greșită, după ce Statele Unite au acordat o derogare de 30 de zile pentru ca țările să poată cumpăra petrol și produse petroliere rusești blocate pe mare. „Considerăm că este o greșeală”, a afirmat Merz în cadrul unei conferințe de presă alături de omologul său norvegian.„În prezent, există o problemă legată de prețuri, dar nu și de aprovizionare. Și, în acest sens, aș dori să știu ce alți factori au determinat guvernul SUA să ia această decizie”, a adăugat el. La rândul său, premierul norvegian Jonas Gahr Stoere a declarat și el că sancțiunile din domeniul energiei aplicate Rusiei nu ar trebui relaxate, scrie HotNews.

UPDATE Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reacționat la decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a investiga crimele atribuite regimului condus de Alexander Lukașenko împotriva populației din Belarus. „Salutăm decizia Curții Penale Internaționale de a deschide o anchetă, inițiată de Lituania, privind crimele regimului Lukașenko împotriva poporului belarus”, a scris Sybiha joi seara pe platforma X. Potrivit oficialului ucrainean, demersul transmite un mesaj clar că liderii autoritari nu pot evita răspunderea juridică: „Acest lucru transmite un semnal puternic că nu va exista impunitate, nici măcar pentru cei care se consideră deasupra legii și a oricăror norme de umanitate”, scrie Mediafax.

UPDATE Generalul Keith Kellogg, fostul emisar pentru Ucraina, care a fost dat afară de Donald Trump, a vorbit miercuri, 11 martie 2026, despre războiul de peste patru ani provocat de Rusia în țara vecină. Kellogg a avertizat Casa Albă, într-un interviu acordat televiziunii NHK din Japonia, că Putin are o singură variantă de a încheia conflagrația: trebuie să fie de acord că „nu va mai câștiga teritoriu” în Ucraina. Ofițerul remarcă faptul că Putin nu mai este capabil să învingă. Kellogg a vizitat Japonia pentru a participa la Conferința de la Tokyo 2026, organizată de Genron NPO, un think tank japonez. A fost trimis special pentru Ucraina până în decembrie și a fost implicat în discuțiile de pace dintre Moscova și Kiev, potrivit NHK. Fostul trimis special al SUA, generalul Keith Kellogg, consideră că, pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, Putin trebuie să concluzioneze că Rusia nu mai este capabilă să câștige.

UPDATE O celulă de criză comună, cu experți străini, a fost creată de autorități în contextul deversării de produse petroliere în nordul râului Nistru. Decizia a fost luată de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) și are ca scop protecția mediului și siguranța cetățenilor. Potrivit unui comunicat emis de instituție, în cadrul ședinței de astăzi au fost stabilite măsuri extinse pentru a crea o celulă de criză comună, formată din specialiști din instituțiile naționale și experți din țările vecine, care să asigure o intervenție rapidă și coordonată. 

UPDATE Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, îl primeşte, vineri, pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Paris, pentru a „demonstra” că războiul din Orientul Mijlociu „nu va distrage” atenția de la Ucraina şi că Rusia „se înșală” dacă crede că poate profita de acest context geopolitic, scrie AFP, citată de Kyiv Post.

UPDATE Războiul de peste 4 ani al lui Putin din statul vecin cunoaște o continuă dinamică atât diplomatică, cât și pe frontul de luptă. Deși atenția Statelor Unite s-a mutat spre Iran, Ucraina a găsit soluția salvatoare pentru a contracara lipsa rachetelor cu rază lungă de acțiune Tomahawk ale lui Trump. Kievul și-a extins campania de atacuri în adâncul Rusiei prin dezvoltarea accelerată a noilor sale rachete Flamingo.

UPDATE Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, ar avea o „mână ascunsă” în tactica folosită de Iran în atacurile cu drone din Orientul Mijlociu, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey, după un briefing cu ofițeri britanici la sediul central al armatei din Northwood, Marea Britanie. Healey a spus jurnaliștilor că piloții iranieni și cei ai grupărilor pro-Teheran au început să adopte metode de luptă asemănătoare celor folosite de ruși în războiul din Ucraina, în special în modul de utilizare a dronelor „Shahed”, potrivit The Guardian. „Nimeni nu ar fi surprins să vadă că mâna ascunsă a lui Putin se află în spatele unora dintre tacticile iraniene și, posibil, chiar în spatele unora dintre capacitățile lor”, a declarat secretarul britanic al Apărării, John Healey, la un briefing militar la Londra.

UPDATE Pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu se extinde, Iranul pare să primească sprijin din partea unor mari rivali ai Statelor Unite. Potrivit unor surse din serviciile de informații occidentale, Rusia ar furniza Teheranului imagini din satelit și informații despre modul de folosire a dronelor, pentru a lovi forțele americane și aliații din regiune. Oficiali americani avertizează că și China ar putea oferi anumite forme de sprijin, scrie Bloomberg.

UPDATE Șocul prețurilor la gazele naturale prin care trece Europa din cauza războiului din Iran ar putea accelera decuplarea regiunii de energia rusească în timp ce continentul se apropie și mai mult de SUA, transmite Energy Press, citată de Rador.

UPDATE Rusia a câștigat 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în primele două săptămâni ale războiului SUA-Israel cu Iranul. Această creștere a fost favorizată de majorarea prețurilor globale la energie cu 14% în martie 2026, conform unui raport al Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA).

UPDATE Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a declarat joi că derogarea acordată de SUA țărilor pentru a cumpăra petrol rusesc sancționat acoperă aproximativ 100 de milioane de barili de țiței rusesc. „Pe fondul crizei energetice tot mai acute, relaxarea în continuare a restricțiilor asupra aprovizionării cu energie din Rusia pare din ce în ce mai inevitabilă, în ciuda rezistenței unor birocrați de la Bruxelles”, a scris Dmitriev într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

UPDATE Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a raportat că 35 de membri ai Parlamentului European i-au scris președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerându-i să se asigure că Ungaria se confruntă cu consecințe pentru confiscarea a șapte paznici ucraineni care transportau numerar și a numerarului aparținând Oschadbank.Sybiha le-a mulțumit europarlamentarilor pentru exprimarea „poziției lor clare față de banditismul Ungariei”. „O astfel de declarație fermă reflectă o poziție europeană principială în apărarea statului de drept și a valorilor noastre comune”, a comentat el.În scrisoarea lor către von der Leyen, europarlamentarii și-au exprimat „profunda îngrijorare cu privire la acțiunile intolerabile, ilegale și provocatoare ale guvernului maghiar”. 

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a lansat joi, 12 martie, o recomandare oficială către cetățenii săi de a evita călătoriile neesențiale în Germania. Diplomația rusă susține că atmosfera din statul german a devenit ostilă pentru ruși, indiferent de statutul lor de rezidență.

UPDATE Președintele Karol Nawrocki a anunțat că va veta legislația care permite Poloniei să acceseze împrumuturi UE în valoare de aproape 44 de miliarde de euro pentru apărare, relatează TVPWorld.

UPDATE Un transportator rusesc de gaz natural lichefiat (GNL), atacat recent în largul Libiei, se află în derivă între Malta și insula italiană Lampedusa, a anunțat joi autoritatea portuară din La Valletta, potrivit AFP. Președintele rus Vladimir Putin a acuzat săptămâna trecută Kievul de un „atac terorist”.

UPDATE SUA au emis o derogare de 30 de zile pentru ca ţările să poată cumpăra petrol şi produse petroliere ruseşti sancționate, blocate în prezent pe mare. Această măsură a fost descrisă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, ca un pas pentru stabilizarea piețelor energetice globale zguduite de războiul din Iran. Licența emisă joi de Washington autorizează livrarea şi vânzarea de țiței şi produse petroliere ruseşti încărcate pe nave începând cu 12 martie şi este valabilă până la miezul nopţii, ora Washingtonului, pe 11 aprilie, conform textului licenței publicat pe site-ul web al Departamentului Trezoreriei. Preţurile petrolului au scăzut vineri dimineaţă în Asia, după anunţul derogării din partea SUA.

UPDATE Ucraina dezvoltă propriul sistem complex de apărare aeriană, inspirat oarecum din sistemul „Iron Dome” al Israelului, dar la o scară mult mai mare, pentru a se potrivi dimensiunii ţării, a declarat, într-un interviu pentru „Kyiv Post”, Pavlo Elizarov, comandantul adjunct al Forţelor Aeriene ale Ucrainei, relatează News.ro.

UPDATE Odesa ar putea rămâne fără apă potabilă, a anunțat Ministerul Economiei al Ucrainei pe site-ul său. Ministerul a subliniat că acest scenariu este probabil din cauza poluării râului Nistru. 

UPDATE Republica Moldova a instalat baraje pe Nistru după deversarea de produse petroliere pe teritoriul Ucrainei și poluarea apei, a comunicat ministrul moldovean al mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de pe rețeaua de socializare Facebook: „Substanțe petroliere continuă să se reverse în râul Nistru din Ucraina, iar probele prelevate în zona Naslavcea prezintă riscuri de siguranță pentru alimentarea cetățenilor cu apă din Nistru. Îndemnăm populația din această zonă să nu folosească apa pentru uz casnic și animale”. 

UPDATE Cod galben de alertă pentru locuitorii din regiunea Naslavcea, după ce datele de laborator privind apa din râul Nistru au arătat depășirea limitelor admise. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care nu a exclus posibilitatea de a sista temporar aprovizionarea cu apă pentru localitățile din nordul țării, dacă va fi necesar. „Având în vedere că acest combustibil continuă să ajungă pe râul Nistru, am fost nevoiți să ridicăm gradul de alarmă pentru locuitorii din regiunea Năslavcea, deoarece datele de laborator indică depășirea limitei admise”, a explicat ministrul.

UPDATE „Vineri, 13 martie, sistemele radar ale MApN au detectat, în jurul orei 10.00, ținte aeriene la nord de județul Tulcea (zona Chilia Veche-Vâlcove). Sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în stare de alertă, iar două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea au decolat pentru cercetarea și monitorizarea spațiului aerian. La ora 10.05 a fost emis mesaj de avertizare a populației prin sistemul RO-ALERT, pentru zona vizată. Din datele existente până la această oră, este posibil ca resturi de dronă să fi căzut și pe teritoriul României, în zona Chilia Veche. Echipe specializate sunt pregătite să intervină în teren pentru a demara o operațiune de căutare”, arată un comunicat al Ministerului Apărării de la București.

UPDATE Alertă de dronă în județul Tulcea. Persoanele aflate în Tulcea, în zona de graniță cu Ucraina, au primit vineri dimineață un mesaj RO-ALERT, prin care populaţia este informată cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte provenite din spațiul aerian.

UPDATE Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat într-un interviu publicat vineri de Financial Times (FT), după mai bine de un an de turbulențe în relațiile transatlantice, că Statele Unite vor să „divizeze Europa” și „nu agreează Uniunea Europeană”. „Ceea ce cred că este important să înțeleagă toată lumea este că Statele Unite au fost foarte clare în ceea ce privește dorința lor de a diviza Europa. Nu le place Uniunea Europeană”, a declarat Kallas, potrivit FT și Reuters.

UPDATE Armata ucraineană raportează că, în ultimele 24 de ore, ocupanții ruși au pierdut pe frontul din Ucraina 860 de soldați. Astfel, de la începutul războiului, forţele ucrainene au lichidat, în total, 1.277.620 de militari ruşi – potrivit unui comunicat remis, vineri, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei. 

UPDATE Compania italiană Leonardo va testa în condiții reale în Ucraina noul său sistem de apărare aeriană Michelangelo, proiectat să intercepteze rachete balistice, hipersonice și drone, înainte de testele NATO programate pentru 2027, scrie Adevărul.

UPDATE Finlanda este mai bine pregătită decât alte țări europene pentru o posibilă confruntare militară cu Rusia, scrie Bloomberg. Iar experiența ei ar putea oferi lecții importante pentru restul Europei.

UPDATE În contextul tensiunilor geopolitice tot mai accentuate din martie 2026, starea infrastructurii de protecție civilă a Europei a revenit în centrul atenției. Un raport recent arată o realitate alarmantă: buncărele construite în timpul Războiului Rece sunt în pragul colapsului, iar Uniunea Europeană are mâinile legate din punct de vedere legal pentru a remedia situația, scrie Euronews.

UPDATE Ministrul român al Apărării, Radu Miruţă, a declarat, joi seară, după ce a vizitat, alături de Volodimir Zelenski, baza de la Fetești, unde piloții ucraineni se antrenează pe F-16, că acesta este "un semn al cooperării reale dintre România și Ucraina în domeniul securității. Am discutat despre continuarea programelor de pregătire pentru piloții ucraineni și despre consolidarea capacităților de apărare pe flancul estic al NATO". Miruţă a punctat şi că "noi dormim liniștiți in paturile noastre pentru cǎ de patru ani ucrainienii țin piept agresorului Putin", notează Antena3.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit joi cu ministrul român al Apărării, Radu Miruță, la baza de la Borcea. Cei doi oficiali au discutat despre întărirea capacităților de apărare pe Flancul Estic al NATO și despre continuarea programelor de instruire pentru piloții ucraineni. Ministrul român a subliniat că România și Ucraina rămân parteneri strategici în domeniul securității și apărării, iar cooperarea dintre cele două state este esențială în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre, scrie B1.

UPDATE Acordul-cadru privind cooperarea energetică dintre România și Ucraina nu presupune automat depozitarea gazelor românești în Ucraina, ci doar creează posibilitatea unor astfel de soluții în cadrul cooperării regionale pentru securitate energetică, a declarat, vineri, premierul Ilie Bolojan. Declarația vine după ce acordul a fost semnat joi la Palatul Cotroceni de președintele României, Nicușor Dan, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, notează HotNews.

UPDATE Premierul Ilie Bolojan a avut joi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aflat în vizită oficială în România, discuțiile vizând, între altele, cooperarea în domeniile militar, economic, energetic și al transporturilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Ucraina și România vor construi două noi linii de alimentare cu energie electrică, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski după întâlnirea de joi cu omologul său român Nicușor Dan.

UPDATE În Ucraina a fost introdusă o nouă sărbătoare - Ziua limbii române, care va fi sărbătorită anual pe 31 august, potrivit unui decret al președintelui Volodimir Zelenski datat 12 martie. Decizia a fost luată în scopul dezvoltării înțelegerii reciproce, respectului reciproc și cooperării în relațiile ucraineano-române, precum și „încurajării dialogului intercultural”, arată decretul președintelui Zelenski, care joi a fost în vizită în România.În prezent, arată Ukrainska Pravda, în Ucraina nu există nicio sărbătoare în cinstea limbii altor țări vecine. Cu toate acestea, la 24 mai se sărbătorește Ziua scrierii și culturii slave, introdusă în 2004 de către președintele de atunci, Leonid Kucima. 

UPDATE Președintele României, Nicușor Dan, a calificat drept inacceptabilă blocarea împrumutului european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini orice variantă de deblocare propusă de Comisia Europeană. Potrivit Evropeiska Pravda, preşedintele român a făcut o declaraţie în acest sens în timpul conferinței de presă de joi de la Palatul Cotroceni, după discuţiile cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aflat în vizită la Bucureşti, notează Rador.

UPDATE Preşedinţii României şi Ucrainei, Nicuşor Dan şi Volodimir Zelenski, au semnat ieri la Bucureşti „parteneriatul strategic“ între cele două ţări. Ucraina a intrat acum o lună în cel de-al cincilea an de război cu Rusia, notează ZF.

UPDATE Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la București și decizia recentă de a permite utilizarea infrastructurii militare din România de către Statele Unite pentru operațiuni logistice legate de criza din Orientul Mijlociu pot marca un moment important pentru țara noastră. Diplomatul și analistul geopolitic Alexandru Coita consideră că ambele evoluții indică începutul unei repoziționări regionale a României, notează Ziare.com.