SUA au reținut în Oceanul Atlantic petrolierul Marinera, sub pavilion rusesc, iar membrii echipajului se află sub investigație și riscă acuzații penale pentru neexecutarea ordinelor Gărzii de Coastă. Autoritățile ruse au calificat acțiunea drept „piraterie de secol XXI” și au cerut eliberarea cetățenilor ruși de la bord, în timp ce Casa Albă afirmă că aceștia ar putea fi judecați. Nava a fost capturată în apropiere de Islanda și Insulele Feroe, cu sprijin britanic, și redirecționată către nordul Scoției.

Între timp, în Europa, liderii politici iau măsuri pentru eventuale desfășurări militare în Ucraina: Parlamentul britanic urmează să dezbată și să voteze trimiterea trupelor în misiuni de menținere a păcii, președintele Franței, Emmanuel Macron, convoacă șefii partidelor pentru a prezenta garanțiile de securitate promise Kievului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere aliaților sprijin puternic împotriva unui nou atac rus și progrese în negocierile de aderare la UE.

UPDATE Senatorul Lindsey Graham a anunțat că președintele Donald Trump a aprobat un proiect de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, menit să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului cu Ucraina. Este vorba despre un proiect de lege bipartizan, agreat atât de republicani, cât și de democrați. Astfel, statelor care susțin Rusia le vor fi impuse taxe de 500%, transmite Euronews. În mare parte, aceste sancțiuni vizează China, India și Brazilia. În acest fel, americani se asigură că finanțarea războiului lui Putin este redusă.

UPDATE Terminalul emblematic al Rusiei pentru exportul de gaz natural lichefiat (GNL), Yamal LNG, a avut exporturi de 7,2 miliarde de euro către piețele europene în 2025, potrivit unui raport publicat joi de ONG-ul german de mediu Urgewald, relatează Kyiv Independent. Raportul urmează unui acord încheiat în decembrie 2025 de către țările UE pentru a interzice importurile de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2028, importurile de GNL urmând să fie interzise la începutul anului 2027. În ciuda interdicției programate, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare importator de GNL rusesc. Urgewald a raportat, citând date de pe site-ul global de monitorizare a comerțului Kpler, că terminalul rusesc Yamal LNG a reprezentat singur aproape 15% din totalul importurilor globale de GNL ale UE. „Această traiectorie sugerează că UE va continua să direcționeze miliarde de euro către Moscova pentru cel puțin încă un an”, au declarat cercetătorii Urgewald într-un comunicat de presă.

UPDATE Rustem Umerov a raportat rezultatele negocierilor echipei ucrainene din Franța, subliniind că documentul bilateral privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este aproape gata pentru finalizare la cel mai înalt nivel, cu președintele Statelor Unite. Ucraina continuă să coordoneze strâns echipele europene și americane, discutând și aspecte legate de reconstrucție și dezvoltare economică. Au fost abordate și chestiuni complexe legate de cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile variante de finalizare a documentului. Oficialii ucraineni așteaptă reacția Rusiei, în contextul în care SUA vor continua dialogul cu Moscova pentru a verifica dacă agresorul este dispus să încheie conflictul. În același timp, Ucraina cere intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei, subliniind că realitatea viitoarelor garanții de securitate depinde de capacitatea partenerilor de a exercita un control efectiv asupra agresorului. Informația a fost relatată de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe X.

UPDATE La Dnipro a fost declarată stare de urgență de nivel național după atacurile Rusiei, a anunțat primarul Filatov. Potrivit acestuia, în spitale alimentarea cu energie electrică este restabilită treptat, iar toate unitățile medicale sunt asigurate cu surse alternative de energie. Rețeaua de canalizare a orașului funcționează, malul stâng este susținut de surse de energie de rezervă, iar situația aprovizionării cu apă pe malul drept se stabilizează treptat.

UPDATE Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, convoacă, joi după-amiază, şefii partidelor politice pentru a le prezenta ”garanţiile de securitate” promise de europeni Kievului, în special de Franţa, care ar putea trimite ”câteva mii” de soldaţi în Ucraina în cazul unui armistiţiu cu Rusia, relatează AFP, conform News.ro. Această reuniune cu uşile închise are loc la două zile după summitul ”Coaliţiei de Voinţă” organizat marţi la Paris, unde ţările aliate Kievului, în principal europene, s-au angajat să desfăşoare o forţă multinaţională în Ucraina după un eventual acord cu Moscova. Emisarii lui Donald Trump au promis ”sprijinul” Statelor Unite pentru această forţă, în timp ce Washingtonul ar fi la conducerea unui mecanism de supraveghere a unui armistiţiu – încă foarte ipotetic. La ora 17:00, şeful statului trebuie să prezinte o situaţie actuală preşedinţilor Senatului şi Adunării, Gérard Larcher şi Yaël Braun-Pivet, şefilor partidelor reprezentate în Parlament şi celor ai grupurilor parlamentare. Preşedinţii comisiilor de apărare şi afaceri externe ale celor două camere au fost, de asemenea, invitaţi. Emmanuel Macron a anunţat deja, marţi, că Parisul ar putea trimite în Ucraina ”câteva mii de soldaţi” pentru forţa multinaţională promisă, în ziua ”de după pace”.

UPDATE Agenția de securitate a Ucrainei a lansat o anchetă asupra unei școli „clandestine” din Kiev, în urma unor rapoarte conform cărora aceasta preda copiilor folosind manuale din era sovietică și promova influențele culturale rusești. Instituția, afiliată Bisericii Ortodoxe Ucrainene, afiliată Moscovei, a fost demascată de jurnaliștii de investigație de la portalul ucrainean Slidstvo.info, într-un articol publicat marți, scrie TVPWorld, conform Digi24. Situată în Kiev, școala semi-legală este acuzată că folosește manuale sovietice învechite pentru materii precum istoria, proiectează filme rusești și predă limba rusă, prezentând-o în programa școlară ca „limbă slavă”. Potrivit anchetei Slidstvo.info, peste 60 de copii frecventează ceea ce este descris oficial ca un „club familial”, acoperind clasele I-IX. Acești copii sunt înregistrați oficial la școli ucrainene autorizate, dar nu le frecventează în practică, ceea ce permite funcționarea operațiunii clandestine cinci zile pe săptămână, cu un orar structurat și activități după program. Mass-media ucrainene au calificat această structură drept „clandestină”, subliniind lipsa autorizației oficiale a școlii.

UPDATE Maia Sandu a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, în cadrul căreia au fost abordate subiecte ce țin de securitatea regională, inițiativele internaționale pentru instaurarea unei păci durabile în Europa, parcursul de integrare europeană și cooperarea bilaterală. „Republica Moldova susține Ucraina și vom continua să colaborăm strâns”, a menționat șefa statului.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor săi să ofere Ucrainei garanţii de securitate puternice împotriva unui nou atac rus, progrese în negocierile de aderare al Uniunea Europeană (UE) şi o înăsprire a sancţiunilor impuse Moscovei, relatează Reuters, conform News.ro. Şeful statului ucrainean a fost primit miercuri la Nicosia de către omologul său Nikos Christodoulides, la preluarea preşedinţiei semestriale a UE de către Cipru. „Acţionăm să facem cât mai multe progrese posibil în această perioadă în vederea deschiderii unor grupuri de negociere şi aderării Ucrainei la Uniunea Europeană”, a anunţat pe X, după această întâlnire, Volodimir Zelenski.

UPDATE Deputații din Parlamentul britanic vor avea parte de o dezbatere și de un vot înainte ca orice trupe ale Regatului Unit să fie desfășurate în Ucraina în misiuni de menținere a păcii, a anunțat premierul Keir Starmer, miercuri, în timpul sesiunii de întrebări adresate prim-ministrului, scrie The Guardian, conform Digi24. Anunțul vine după ce Marea Britanie și Franța au declarat că sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina în cazul în care va fi încheiat un acord de pace, în urma discuțiilor purtate la un summit extins desfășurat la Paris. Liderul conservatorilor, Kemi Badenoch, l-a întrebat pe Starmer de ce nu susține o declarație completă în Camera Comunelor. În replică, premierul a precizat că dezbaterea și votul vor avea loc în momentul în care va fi decisă efectiv trimiterea trupelor, atunci urmând să fie prezentate și detalii privind numărul acestora.

UPDATE În regiunile ucrainene Dnipropetrovsk și Zaporijie, situate în centrul și estul țării, au avut loc pene de curent ca urmare a unor atacuri masive cu drone rusești asupra infrastructurii. Anunțul a fost făcut de furnizorul de energie ucrainean în noaptea de miercuri spre joi.„Inamicul a lansat un atac masiv cu drone împotriva infrastructurilor energetice în mai multe regiuni. Drept urmare, majoritatea consumatorilor din regiunile Dnipropetrovsk şi Zaporijie, inclusiv centrele regionale, sunt fără curent”, a postat furnizorul de energie Ukrenergo pe Telegram. La rândul său, guvernatorul regiunii Zaporijie, Ivan Fedorov, a postat la miezul nopții un mesaj pe Telegram în care afirmă că „electricitatea a fost restabilită la instalațiile cheie”.„Lucrările continuă pentru a restabili alimentarea cu energie electrică, în principal la infrastructurile critice. Lucrăm fără răgaz pentru a restabili electricitatea tuturor consumatorilor cât mai curând posibil”, a adăugat oficialul. De la începutul invaziei Ucrainei în 2022, Rusia a vizat constant infrastructura electrică ucraineană prin atacuri cu drone și rachete. În ultimele luni, odată cu instalarea temperaturilor scăzute, aceste atacuri au devenit tot mai frecvente. Forțele de apărare aeriană au neutralizat 70 din cele 97 de drone lansate de Rusia împotriva Ucrainei în seara zilei de 7 ianuarie, transmite Ukrinform.

UPDATE Polonia nu va mai prelungi legea specială adoptată în 2022 pentru sprijinirea Ucrainei și a refugiaților ucraineni, iar noile reguli vor alinia drepturile acestora la regimul aplicat tuturor străinilor care locuiesc legal în țară. Accesul gratuit la servicii medicale va fi limitat, programul 800+ va deveni condiționat de angajare, iar mulți refugiați vor trece la permise standard de ședere temporară. Legea aflată în vigoare din 2022, care reglementează ajutorul pentru Ucraina și sprijinul social pentru ucrainenii din Polonia, nu va fi prelungită. Însă acest lucru nu înseamnă că ajutorul va înceta, scrie Kyiv Post. În Polonia, o lege specială a fost pregătită și adoptată în timpul guvernării Lege și Justiție (PiS), în martie 2022, ca răspuns rapid la invazia Rusiei în Ucraina. Ea reglementa pe larg aspectele legate de asistență pentru Ucraina, precum și primirea unui număr mare de refugiați, inclusiv beneficii sociale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne și Administrației din Polonia, o astfel de lege nu mai este necesară la patru ani de la începutul invaziei. Asistența acordată Ucrainei aflate în defensivă a fost sistematizată și se bazează pe diverse instrumente internaționale, precum PURL sau acorduri bilaterale, în timp ce refugiații ucraineni care locuiesc în Polonia, în mare parte, muncesc și se întrețin singuri.

UPDATE Lockheed Martin a ajuns la un acord pe şapte ani cu Departamentul Apărării al Statelor Unite pentru a creşte capacitatea anuală de producţie a interceptorilor PAC-3 (Patriot Advanced Capability) la aproximativ 2.000 de unităţi, de la circa 600 în prezent, relatează Reuters, conform News.ro. Cererea pentru rachetele PAC-3 a crescut semnificativ pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice şi al consolidării sistemelor de apărare aeriană de către Statele Unite şi aliaţii săi. Pe lângă SUA, Lockheed Martin furnizează interceptori Patriot către alte 16 state, printre care Suedia, Qatar, Japonia şi Polonia. Sistemul Patriot se află şi printre armele livrate Ucrainei de către statele occidentale în contextul războiului cu Rusia. În 2025, compania a livrat 620 de rachete Patriot, iar în ultimii doi ani şi-a majorat producţia cu aproximativ 60%.

UPDATE Milionarul rus Iliaș Gimadutdinov și colegul său, Elmir Koniakov, au decedat în urma prăbușirii unui elicopter privat. Catastrofa aviatică a avut loc în regiunea Perm din Rusia.„În catastrofa aviatică din Ținutul Perm, în zona bazei de agrement «Așatli-Park», au murit fondatorul unei mari companii de transport, «Tattranskom», Iliaș Gimadutdinov, și șeful coloanei auto din cadrul aceleiași firme, Elmir Koniakov”, transmite presa locală. Elicopterul privat Robinson R44 Raven, care aparținea companiei victimei, ar fi efectuat un zbor neautorizat. Firma în care lucrau Gimadutdinov și Koniakov se ocupa de transporturi în Districtul Autonom Hantî-Mansi, Districtul Autonom Iamalo-Nenț și în Ținutul Perm. «Tattranskom» oferă, de asemenea, servicii de transport pentru industria de extracție a petrolului și gazelor. Potrivit sursei, în anul 2024 veniturile companiei au fost de cel puțin două miliarde de ruble. În imaginile video surprinse de un martor ocular, care afirmă: „A aterizat James Bond”, se observă că elicopterul nu a reușit să atingă altitudinea necesară și a lovit cablurile unui funicular, de care a rămas agățat, după care s-a prăbușit.

UPDATE Noul premier populist de dreapta al Republicii Cehe, Andrej Babis, a declarat miercuri că nu va pune capăt unei inițiative privind livrarea de muniție de artilerie pentru Ucraina, în pofida promisiunilor sale făcute în campania sa electorală, relatează joi dpa, conform Agerpres. „Proiectul va continua, iar Republica Cehă va avea rolul de coordonator”, a anunțat Babic, în vârstă de 71 de ani, adăugând însă că banii contribuabililor cehi nu vor mai fi investiți în această inițiativă.

UPDATE Procurorul general al SUA, Pam Bondi, a declarat că membrii echipajului petrolierului Marinera (Bella 1) se află sub investigație și că celor vinovați li se vor aduce acuzații penale, transmite Curent Time. „Ca urmare a neexecutării ordinelor Gărzii de Coastă, membrii echipajului acestui vas sunt sub investigație completă, iar tuturor persoanelor vinovate li se vor aduce acuzații penale”, a scris ea pe rețeaua X. Petrolierul Marinera a fost reținut pe 7 ianuarie în Oceanul Atlantic de forțele americane, cu sprijinul colegilor britanici. În momentul capturării, nava se afla aproape de Islanda și Insulele Feroe, iar după reținere a fost direcționată către coasta de nord a Scoției.

UPDATE Parlamentarul rus Leonid Sluţki, preşedintele comisiei pentru afaceri internaţionale a Dumei de Stat a Rusiei, a calificat confiscarea navei Marinera de către SUA drept un act de „piraterie de secol XXI”, în timp ce, potrivit agenţiei de ştiri TASS, Ministerul rus de Externe a cerut eliberarea cetăţenilor ruşi aflaţi la bord. Casa Albă a anunţat, în schimb, că aceştia ar putea fi judecaţi, transmite News.ro. Sluţki a acuzat că acţiunea SUA încalcă dreptul maritim şi convenţiile Naţiunilor Unite. El a adăugat că referirile la regimul de sancţiuni nu pot fi o justificare pentru capturarea navei. „SUA acţionează din ce în ce mai mult în baza dreptului forţei, ignorând forţa dreptului”, a declarat deputatul. Potrivit TASS, Ministerul rus de Externe a cerut eliberarea cetăţenilor ruşi aflaţi la bordul petrolierului confiscat miercuri de forţele SUA, care au beneficiat şi de sprijin britanic. Ministerul rus de Externe a cerut ca cetăţenii ruşi aflaţi la bordul petrolierului confiscat să fie returnaţi „în patria lor”. MAE rus a solicitat SUA, de asemenea, să „asigure un tratament uman şi demn” cetăţenilor ruşi aflaţi la bordul petrolierului şi să nu „împiedice” întoarcerea acestora în Rusia. Moscova monitorizează îndeaproape confiscarea navei Marinera de către SUA, a transmis TASS.

Preşedintele Volodimir Zelenski susține că războiul din Ucraina este ceva ce ține de dictatorul rus, Vladimir Putin, și depinde de voința personală a acestuia. Mai mult, Zelenski îi cere lui Trump să preseze Rusia pentru pace, nu Ucraina, refuzând cedarea de teritorii. Liderul ucrainean a spus că poporul său este „obosit”, în cadrul unui interviu exclusiv acordat Politico și Die Welt. Totodată, șeful comuniștilor din Rusia se teme că Trump va ataca Moscova după ce termină operațiunile din Iran. Între timp, trimisul lui Putin a discutat cu negociatorii lui Trump.

Vizita de joi a lui Volodimir Zelenski la București este un moment important în relația dintre România și Ucraina, spune la RFI eurodeputatul român Dan Barna. El atrage atenția că dacă Rusia câștigă războiul, următoarea țintă ar putea fi România. Ulterior, Volodimir Zelenski va merge vineri la Paris. Între timp, războiul din Orientul Mijlociu par să dea bine economiei Rusiei, dar oamenii lui Putin pregătesc măsuri de austeritate.

UPDATE Președinții Volodimir Zelenski și Nicușor Dan au fost întrebați, la conferința de presă comună de la Palatul Cotroceni, dacă tensiunile cu Iranul ar putea transforma România într-o țintă. Liderul ucrainean a afirmat că Iranul este un aliat al Rusiei, iar șeful statului român a spus că prezența militară americană în România înseamnă mai multă securitate, nu un risc, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a condamnat joi ceea ce a numit șantaj și amenințări din partea președintelui american Donald Trump de a iniția o „preluare” a Cubei, un aliat tradițional al Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova va oferi tot sprijinul politic și diplomatic posibil Cubei și a cerut o soluție diplomatică la tensiunile cu Washington. Trump a declarat luni că Cuba se află în „dificultăți grave” și că secretarul de stat american Marco Rubio se ocupă de această problemă, care ar putea fi sau nu o „preluare amiabilă”, scrie Rador.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene să elaboreze un "plan B" pentru a finanța Ucraina, după ce un ajutor de 90 de miliarde de euro oferit Kievului de UE este blocat de premierul ungar Viktor Orban.

UPDATE Președintele consiliului de administrație al celui mai mare concern german de armament Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că există un deficit critic de muniție în Europa, avertizând că, în cazul unor acțiuni militare reale, stocurile vor fi epuizate în câteva zile, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Ucrainei a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre sistemele Patriot, despre producția de drone și despre sprijinul militar primit de Ucraina din partea partenerilor occidentali. În acest context, liderul de la Kiev a explicat că războiul modern presupune un consum uriaș de rachete și muniție, iar capacitatea de producție este limitată chiar și pentru statele mari. „Un exemplu foarte bun: în Orientul Mijlociu, peste 700 de rachete au fost folosite în primele 24-36 de ore. În cei patru ani de război în Ucraina nu au avut atâtea rachete, nici pe aproape”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că, în actualul context de securitate, nici cele mai puternice state nu pot produce suficient de repede muniția necesară pentru a face față atacurilor masive cu rachete și drone. „700-1000 de rachete nu vor ajuta atunci când zboară mii de rachete. O dronă costă 30 de mii, iar chiar dacă Statele Unite sunt destul de bogate, aceste costuri sunt foarte mari”, a afirmat liderul ucrainean, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, în conferința de presă cu omologul său Nicușor Dan de la Cotroceni, că cele două țări pot produce în comun drone, dar că acestea trebuie integrate în sistemele de apărare. El nu a vrut să spună dacă România a furnizat Ucrainei interceptoare pentru sistemele Patriot, scrie Digi24.

UPDATE Protecția spațiului aerian al Republicii Moldova a devenit o prioritate strategică, a subliniat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul raportului prezentat astăzi în forul legislativ. Ministrul a explicat că, în contextul războiului din Ucraina, un radar recent achiziționat este acum funcțional și oferă țării capacitatea de supraveghere a spațiului aerian, comunică Moldpres.

UPDATE Președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, joi, la București, un acord care prevede înființarea de instalații de producție pentru sisteme și capacități de apărare în România, cu tehnologie ucraineană, iar primul obiectiv este producția de drone, printr-un proiect de 200 de milioane de euro, finanțat în principal prin mecanismul SAFE, scrie G4media.

UPDATE Comandantul adjunct al Forţelor Aeriene ale Ucrainei, Pavlo Elizarov, precizează că țara sa dezvoltă propriul sistem de apărare antiaeriană, inspirat de modelul israelian „Iron Dome”, dar la o scară mult mai mare, pentru a se potrivi dimensiunii ţării.

UPDATE Autoritățile poloneze au demarat joi o anchetă după ce o dronă de mari dimensiuni, a fost descoperită de un angajat al unei mine de lignit din regiunea Konin, din vestul Poloniei, scrie Mediafax. Poliția a anunțat drona a fost găsită de un angajat al unei mine de lignit din localitatea Gałczyce din Konin, în vestul Polonia, iar oamenii legii au fost alertați imediat după descoperirea aparatului de zbor. 

UPDATE Locuitorii Moscovei se confruntă de mai bine de o săptămână cu întreruperi inexplicabile ale internetului mobil, situație care a stârnit temeri că autoritățile ruse pregătesc un control mult mai strict asupra activității online. În unele cazuri, oamenii au ajuns să folosească stații radio sau pagere pentru a comunica, pe fondul problemelor de conectivitate, scrie Adevărul.

UPDATE Ziua limbii române va fi marcată oficial și în Ucraina. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat un decret prin care această sărbătoare va fi celebrată anual pe 31 august. Aflat în vizită oficială în România, Volodimir Zelenski a susținut o conferință împreună cu Nicușor Dan, unde a subliniat că noua sărbătoare va fi un semn de respect față de comunitatea românească din Ucraina.

UPDATE Vladimir Putin se teme că ar putea sfârși precum ultimul țar al Rusiei, Nicolae al II-lea, executat după abdicare – este opinia fostului emisar special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg. Fostul oficial american consideră că temerile lui Putin sunt legate de propriul destin politic și istoric. „Putin este îngrijorat că ar putea deveni un alt Nicolae al II-lea”, a spus Kellogg, amintind că ultimul țar al Rusiei a fost împușcat împreună cu familia sa după ce a fost forțat să abdice de la tron. Fostul emisar american a subliniat că pentru a se ajunge la pace, Putin trebuie să accepte o realitate esențială: Rusia nu va mai câștiga teritorii. „Pentru un armistițiu, Putin trebuie să fie de acord că nu va mai obține alte teritorii”, a spus Kellogg. Următorul pas, a adăugat el, este ca liderul rus să înțeleagă că nu mai are nimic de câștigat din continuarea războiului, notează Adevărul.

UPDATE Tacticile pe care rușii le-au folosit în Ucraina sunt îndreptate acum împotriva forțelor americane din Golf. Rusia împărtășește Iranului tactici cu drone, testate în războiul împotriva Ucrainei, care vizează forțele americane și țările din Golf, în Orientul Mijlociu, relatează CNN. Moscova are cea mai vastă experiență operațională în folosirea acestor tipuri de drone în luptă.În același timp, Ucraina are cea mai mare expertiză din lume în ceea ce privește interceptarea dronelor Shahed, de concepție iraniană. Kievul și-a oferit ajutorul pentru doborârea acestor drone, în contextul operațiunii americane și israeliene împotriva Iranului.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, susține că scenarii precum cele prezentate în jocul și serialul The Last of Us ar putea deveni realitate din cauza dezvoltării rapide a biotehnologiilor moderne. Oficialul rus afirmă că unele cercetări desfășurate în Statele Unite ar permite, în teorie, controlul răspândirii bolilor și studierea rezistenței genetice a oamenilor la diferite infecții, potrivit Adevărul.

UPDATE Presa de la Moscova critică decizia României de a permite staționarea unor avioane cisternă ale Statelor Unite la baza aeriană Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, susținând că măsura ar reprezenta o „amenințare militară directă” la adresa Rusiei. Autoritățile române afirmă însă că este vorba doar despre echipamente și aeronave cu rol defensiv, fără armament.Jurnaliștii de la Newsweek România arată că experții militari din Rusia vorbesc de faptul că, prin aducerea unor avioane militare în România, SUA „vor să țină Rusia sub control”. 

UPDATE Vizita președintelui Volodimir Zelenski stabilește un parteneriat strategic între Ucraina și România, cele două state urmând să coopereze pe toate domeniile de activitate, de la economie, militar și până la drepturile minorităților, notează Adevărul.

UPDATE Pensionarii ucraineni vor primi o plată suplimentară automată de 1.500 grivne (echivalentul a 30 de euro) în aprilie. Guvernul introduce, de asemenea, cashback (n.r. returnarea unei părți din bani cheltuiți) pentru a compensa costurile cu motorina și benzina, scrie UNN. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat o plată suplimentară de 1.500 grivne pentru pensionari și beneficiarii de asistență socială – un total de 13 milioane de ucraineni, precum și cashback pentru combustibil.

UPDATE Situație fără precedent pe râul Nistru, ca urmare a războiului purtat de Rusia în Ucraina – artera care alimentează cu apă mai multe orașe, printre care și capitala Chișinău, este poluată cu o tonă și jumătate de petrol, în urma bombardamentelor asupra sistemului energetic ucrainean. Autoritățile moldovene, împreună cu cele din Ucraina, iau măsuri pentru a curăța râul și spun că testele de laborator sunt în parametrii optimi. Opoziția folosește situația pentru a promova falsuri și a genera panică, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că premierul Ungariei, Viktor Orbán, blochează sprijinul pentru Ucraina și adoptă o poziție aliniată politicii liderului rus, Vladimir Putin. Într-un interviu pentru Politico, Zelenski a afirmat că „diferența dintre Putin și Orbán este că acesta din urmă nu bombardează, nu folosește drone sau soldați împotriva noastră, dar blochează ajutorul”, scrie Libertatea.

UPDATE Drone ucrainene au atacat un depozit de petrol de la centrul petrolier Tihorețk, din regiunea Krasnodar, incendiind rezervoarele de combustibil ale uneia dintre cele mai mari instalații de transbordare a petrolului din sudul Rusiei. „Nu există victime. Suprafața totală a incendiului este de 150 mp. 83 de persoane și 26 de echipamente sunt implicate în stingerea incendiului”, au anunțat autoritățile locale citate de Kiev Post. Conform imaginilor difuzate de canalul rus Astra, mai multe rezervoare de combustibil au luat foc. Din cauza incidentului, au fost impuse restricții de trafic pe autostrada Tikoreţk-Belaia Glina, a relatat presa rusă, potrivit Spotmedia.

UPDATE Iranul primește ajutor medical din partea Rusiei, după ce Moscova a decis să trimită un transport umanitar de medicamente care va ajunge în țară prin Azerbaidjan. Anunțul a fost făcut joi, de într-o Ministerul rus pentru Situații de Urgență, care a precizat că transportul include peste 13 tone de medicamente. „Livrarea medicamentelor către Republica Azerbaidjan a fost organizată pentru transferul ulterior către reprezentanții autorizați ai guvernului Republicii Islamice Iran”, se arată într-un comunicat al ministerului, citat de Izvestia.

UPDATE Volodimir Zelenski a ajuns la București. Președintele ucrainean a zburat de la aeroportul din Rzeszow (Polonia) la București cu Airbusul A319ACJ deținut de guvernul ucrainean, conform Boarding Pass.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află azi în vizită oficială în România. Liderul de la Kiev a fost primit, în cadrul unei ceremonii oficiale, de la ora 13:30, la Palatul Cotroceni, unde are discuții cu președintele Nicușor Dan. Ulterior, cei doi șefi de stat vor susține o declarație de presă comună, la ora 15:00. Zelenski va fi primit și de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, în jurul orei 16:00. Liderul de la Kiev va efectua și o vizită la Centrul European de Instruire F-16 de la Baza Aeriană 86 de la Borcea. Este a doua sa deplasare la București după cea din octombrie 2023.

UPDATE Rusia a câștigat încă 6 miliarde de euro în două săptămâni de lupte dintre SUA și Iran, conform unei analize realizate de Centrul pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat (CREA). Veniturile suplimentare din combustibili fosili, de 510 milioane de euro (588 de milioane de dolari) pe zi, sunt suficiente pentru ca Moscova să cumpere 17.000 de drone Shahed la fiecare 24 de ore, la un cost de 35.000 de dolari bucata, conform analizei CREA citate de Kiev Independent.

UPDATE Un atac nocturn cu drone rusești a vizat regiunea Harkov. O femeie a fost rănită, iar mai multe case și infrastructura din trei localități a fost avariată. În timp ce pompierii stingeau incendiile, rușii au mai atacat de două ori. Echipamentele de intervenție au fost avariate, dar pompierii au scăpat nevătămați.

UPDATE Încercările președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, de a rescrie istoria prin inventarea unei versiuni a Holodomorului în timpul RSS Moldovenești și demonizarea trecutului sovietic al republicii sunt pur și simplu dezgustătoare, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în timpul unei conferințe de presă, scrie Rador.

UPDATE Forțele ruse au lansat 94 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a Ucrainei a reușit să doboare 77 în nordul, sudul și estul țării. 16 drone au lovit în 11 locuri, au transmis dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE Potrivit unui raport al Ministerului rus al Apărării, sistemele de apărare aeriană aflate în alertă au „interceptat și distrus” 80 de drone ucrainene în timpul nopții. 30 au fost neutralizate în Krasnodar, iar opt deasupra Mării Negre. Au fost observate drone și pe cerul regiunilor Rostov, Bryansk, Belgorod, Kursk, Kaluga și Voronej, precum și deasupra Crimeei, notează Spotmedia.

UPDATE Forțele de Operațiuni Speciale și Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei (SSO) au atacat ținte rusești în teritoriile ocupate, distrugând un radar în Crimeea și lovind un depozit de drone de recunoaștere în regiunea Zaporojie. „În Sevastopol, radarul 64N6E și antena sa, care serveau drept «ochi» pentru sistemele de rachete antiaeriene S-300 și S-400 ale inamicului, au fost distruse”, a anunțat unitatea. De asemenea, forțele ucrainene au transmis pe Telegram că au distrus un depozit de rachete și arme de artilerie din Șiroka Balka, regiunea Donețk, provocând detonarea muniției. SSO a publicat imagini care arată momentele loviturilor, notează Spotmedia.

UPDATE Răbdarea lui Volodimir Zelenski pare să ajungă la epuizare - şi acest lucru începe să se vadă, scrie, joi, POLITICO, după ce miercuri a publicat in interviu cu preşedintele ucrainean în care acesta a spus că vrea ca Donald Trump să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin şi să înceteze să-l forţeze pe el să accepte un armistițiu. După mai bine de patru ani de război, deşi poporul ucrainean a „obosit”, nu este dispus să accepte ultimatumuri, a arătat liderul de la Kiev.

UPDATE  Rusia a cerut joi, 12 martie, Israelului și Statelor Unite să oprească atacurile asupra Iranului și să revină la dialog, avertizând asupra escaladării situației din Orientul Mijlociu.

UPDATE Republica Moldova a reuşit să continue pe calea europeană, în pofida unor mari dificultăţi, şi are un parcurs ambițios de reforme, iar NATO este gata să ofere sprijinul necesar, a declarat miercuri secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, într-o conferinţă de presă comună cu vicepremierul R.Moldova, Mihai Poşoi, aflat la Bruxelles, relatează Agerpres.

UPDATE Comisia guvernului rus pentru activitatea legislativă a aprobat amendamente care extind autoritatea președintelui Putin de a desfășura trupe în străinătate în „apărarea cetățenilor ruși”. Acesta e motivul pentru care a decis invadarea Ucrainei, notează NewsWeek.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski îi cere lui Trump să crească presiunea asupra lui Putin pentru a încheia războiul. Liderul ucrainean a declarat că poporul său este obosit, dar refuză să cedeze teritorii din estul țării. El dorește mai multă claritate din partea Statelor Unite privind garanțiile de securitate promise pentru viitor. Totodată, Zelenski cere liderilor europeni un plan alternativ pentru finanțare, din cauza blocajelor impuse de Ungaria, notează Cotidianul.

UPDATE „Echipele au discutat o varietate de subiecte şi au decis să rămână în contact”, a declarat emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, într-un comunicat publicat pe X după discuțiile cu negociatorul rus Kirill Dmitriev.

UPDATE Reuters relatează că trimisul prezidențial rus Kirill Dmitriev a declarat, joi, că a discutat despre criza energetică actuală cu omologii săi americani în cadrul reuniunii grupului de lucru SUA-Rusia pe probleme economice, care a avut loc în Florida, scrie Digi24. 

UPDATE „Trupele ruse au efectuat lovituri aeriene asupra orașului Zaporojie. Preliminar, 7 persoane au fost rănite, printre care un copil. Victimelor li se acordă asistența medicală necesară. În urma bombardamentului a fost avariat o casă privată și a izbucnit un incendiu pe un teren deschis. Focarele au fost deja lichidate. De asemenea, unda de șoc a avariat 6 blocuri de locuințe și 9 case private. Psihologii serviciului de urgență au acordat ajutor la 8 persoane, dintre care 4 copii. La fața locului lucrează toate serviciile de urgență”, anunță salvatorii ucraineni.

UPDATE SUA și Rusia au reluat discret dialogul, după o pauză de aproape trei luni. Emisarul președintelui rus Vladimir Putin s-a întâlnit în Florida cu echipa de negociatori ai administrației Donald Trump. Discuțiile marchează primul contact oficial dintre Washington și Moscova după izbucnirea războiului din Iran și au vizat mai multe teme sensibile de securitate, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu este dispusă să își cedeze teritoriul liderului rus Vladimir Putin, în ciuda presiunilor și a compromisurilor făcute până acum pentru a opri războiul. Ucrainenii nu au încredere în Rusia, mai ales atunci când vine vorba despre compromisuri politice sau militare, scrie Adevărul.

UPDATE Într-un interviu pentru Politico, Zelenski a răspuns la întrebarea jurnalistului dacă Rusia va exista după Putin și în ce condiții situația pentru Ucraina s-ar putea îmbunătăți. Potrivit șefului statului ucrainean, liderul de la Kremlin a concentrat puterea în jurul său de-a lungul multor ani. „Cred că este greu pentru o singură persoană să controleze o țară atât de mare, chiar și cu experiența Rusiei. Dar nu știu, nu sunt sigur că, pe termen scurt, chiar este așa. Mă întreb dacă cineva ar putea controla totul așa cum controlează acum Putin? De aceea, cred că va fi greu să găsești un alt Putin cu aceleași abilități și aceleași resurse”, a afirmat Zelenski. Totuși, a adăugat preşedintele, acest lucru nu înseamnă că la conducere va veni neapărat o persoană cu o altă viziune sau alte valori. „În acest sens, nu există certitudini. Persoana care va prelua conducerea după Putin va fi, cel mai probabil, de același tip. Dar nu sunt sigur că va fi suficient de puternică pentru a controla absolut tot. De aceea, cred că o altă persoană se va concentra mai mult pe provocările interne”, a subliniat Zelenski.

UPDATE Preşedintele francez Emmanuel Macron îl va primi vineri pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la Paris unde vor discuta, între altele, „mijloacele vizând întărirea presiunii asupra Rusiei” după patru ani de război, „în special prin lupta împotriva flotei sale fantomă”, a anunţat joi Palatul Elysee, citat de AFP, transmite Agerpres. Cei doi lideri „vor discuta de asemenea despre condiţiile unei păci juste, durabile şi vor evalua angajamentele luate în cadrul Coaliției de Voinţă privind garanțiile de securitate”, a precizat preşedinţia franceză. Aliaţii Ucrainei, reuniți în cadrul aceste coaliții de 35 de ţări, au cerut pe 24 februarie Rusiei să fie de acord cu „o încetare a focului necondiționată”, chiar dacă Emmanuel Macron s-a declarat cu această ocazie „foarte sceptic” privind posibilitatea de a ajunge la „pace pe termen scurt”.

UPDATE Liderul partidului KPRF (n.red. Partidul Comuniștilor din Federația Rusă), Gennad Ziuganov, a declarat că războiul din Orientul Mijlociu face parte dintr-o strategie mai amplă a SUA și că, în perspectivă, va reprezenta o amenințare pentru Rusia. El a făcut această declarație pe 11 martie, în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat, scrie „Parlamentarskaya Gazeta”. „În ceea ce privește lupta pentru supraviețuire, acum se luptă Iranul. Noi vom fi următorii. Uitați-vă la strategia lui Trump: pe primul loc este China, pe al doilea suntem noi, pe al treilea este Iranul”, a declarat Ziuganov. Potrivit lui, ceea ce se întâmplă în Golful Persic demonstrează că „măștile imperialismului american au căzut”, iar politica SUA a fost caracterizată de Ziuganov ca „agresiune, violență și lipsă totală de principii”, scrie Digi24.

UPDATE Escaladarea conflictului dintre Iran și Statele Unite a provocat turbulențe pe piețele globale de energie și a dus la creșterea prețului petrolului. După ce traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de petrol, a fost perturbat în urma atacurilor din regiune, analiștii spun că Rusia ar putea avea de câștigat. În acest context, cererea pentru petrolul rusesc crește, iar Moscova ar putea obține venituri mai mari din exporturi, potrivit Kyiv Independent.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că țara sa a primit un nou pachet de ajutor militar din partea Germaniei, constând în rachete de tip PAC-3 pentru sistemele Patriot (rachete interceptoare fabricate de compania americană Lockheed Martin), livrare care face parte dintr-un pachet de ajutor din partea partenerilor internaționali ai Kievului. „Partea germană a acestor rachete a sosit ieri (n.r. – marți), vă mulțumesc pentru asta! Acesta este unul dintre pachetele de apărare antiaeriană pe care le negociem periodic cu partenerii noștri. Ne-ar fi plăcut să primim mai mult, dar așa s-a întâmplat”, a declarat Zelenski, citat de agenția de presă ucraineană Ukrinform.