Durata războiului la scară largă lansat de Rusia împotriva Ucrainei a atins 1418 zile – exact durata celui de-al Doilea Război Mondial pentru URSS. Rusia a lansat un val masiv de atacuri cu drone, rachete și bombe aeriene ghidate asupra orașelor și infrastructurii critice ucrainene, lăsând temporar fără electricitate regiuni întregi din Zaporojie și Dnipropetrovsk, în condiții de ger sever. Autorităţile din Kiev au decis întreruperi ale alimentării cu energie electrică, la ordinul companiei Ukrenergo, măsură care a dus temporar la sistarea furnizării de apă, căldură şi a transportului public electric în capitala Ucrainei. Trupele rusești au bombardat 28 de așezări din regiunea Herson în ultimele 24 de ore. Doi civili au fost răniți în urma atacurilor armatei rusești. Între timp, adevăratele ținte ale atacului Rusiei cu rachete Oreșnik în Liov au fost identificate. Președintele Volodimir Zelenski acuză Kremlinul de teroare împotriva populației ucrainene.

Traian Băsescu, fost preşedinte al României, spune că, având în vedere vârstele înaintate pe care le au liderii SUA şi Federaţiei Ruse, Donald Trump şi Vladimir Putin, cei doi ar trebui să se gândească ce fel de lume lasă în urma lor. Ex-liderul român îndeamnă la solidaritate europeană. Totodată, Donald Trump susține că Vladimir Putin nu se teme de Europa, ci de SUA sub conducerea sa. Contactele diplomatice dintre Kiev și Washington continuă, în timp ce Rusia își menține presiunea militară atât pe front, cât și asupra populației civile. Între timp, forțele ruse au utilizat, la începutul acestui an, o nouă dronă de atac denumită Geran-5 în războiul împotriva Ucrainei, potrivit unui anunț făcut duminică de serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR).

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat duminică teroarea țintită dusă de Rusia împotriva poporului ucrainean, în urma atacurilor aeriene intense din ultima săptămână, relatează agenția de presă DPA, preluată de Agerpres. Potrivit lui Zelenski, în ultima săptămână, armata rusă a folosit împotriva Ucrainei aproximativ 1.100 de drone, 890 de bombe ghidate și 50 de rachete, inclusiv Oreșnik. Atacurile au vizat „ținte care nu au nicio semnificație militară: instalații energetice și clădiri rezidențiale”, a precizat șeful statului ucrainean. „Moscova a așteptat în mod deliberat vremea geroasă pentru a le face viața cât mai grea posibil ucrainenilor de rând. Aceasta este o teroare rusească deliberată și cinică împotriva poporului”, a denunțat Volodimir Zelenski.

UPDATE Suedia va cheltui 15 miliarde de coroane suedeze (1,6 miliarde de dolari) pentru apărarea aeriană, cu scopul principal de a proteja civilii şi infrastructura civilă, a anunţat duminică guvernul, potrivit Reuters. Suedia, la fel ca majoritatea ţărilor europene, a investit masiv în apărare după invadarea Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, vastul teritoriu al Suediei a rămas vulnerabil la ameninţările aeriene. „Experienţa din războiul din Ucraina arată clar cât de importantă este o apărare aeriană robustă şi rezistentă”, a declarat ministrul apărării Pal Jonson la o conferinţă pe tema securităţii. 

UPDATE Regiunea Zaporojie și părți din regiunea vecină Dnipropetrovsk au rămas complet fără electricitate în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și al temperaturilor extrem de scăzute. Operatorul regional a anunțat că alimentarea cu energie a fost restabilită complet până dimineață, după ce infrastructura critică a fost repornită în regim de urgență. Spitalele au funcționat pe generatoare, iar alimentarea cu apă a fost temporar afectată în mai multe zone. Compania energetică DTEK a transmis că situația din această iarnă este „cea mai dificilă” de până acum, în condițiile în care atacurile rusești asupra rețelelor de înaltă tensiune coincid cu episoade de ger sever, cu temperaturi sub -10°C, scrie Spotmedia.

UPDATE Peste 1.000 de clădiri de apartamente din capitala Ucrainei, Kiev, sunt încă fără încălzire în urma unui atac devastator al Rusiei la începutul acestei săptămâni, au transmis duminică autoritățile locale, potrivit Rador.

UPDATE Ingineri din Kiev au lucrat sâmbătă pentru stabilizarea rețelei electrice, după ce capitala a fost adusă aproape de colaps energetic în urma unui nou val de atacuri rusești, potrivit The Guardian. Ministerul ucrainean de Externe a confirmat că luni va avea loc o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, dedicată ultimului atac de amploare al Rusiei, care a inclus folosirea unei rachete balistice cu rază intermediară Oreshnik. ONU avertizează că atacurile au lăsat milioane de civili fără electricitate, apă și încălzire, în plină iarnă, scrie Spotmedia.

UPDATE Partizanii grupării ucrainene „Atesh” susțin că au realizat un act de sabotaj care s-a încheiat cu succes în regiunea Moscova, din Rusia. Partizanii ar fi incendiat un turn de comunicații aparținând Diviziei 5 de Apărare Aeriană din cadrul trupelor de rachete antiaeriene ale Forțelor Aerospatiale Ruse, potrivit anunțului publicat pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda.

UPDATE Papa Leon al XIV-lea s-a rugat pentru cei uciși în protestele din Iran și în conflictele din Siria și Ucraina, în timpul rugăciunii săptămânale Angelus, îndemnând la dialog și pace, scrie Rador.

UPDATE În 2025, Statul Major General al Federației Ruse intenționa să formeze aproximativ 17 divizii și până la 9 brigăzi suplimentare, menite atât să consolideze grupările ruse din Ucraina, cât și să constituie rezerve strategice. Realitățile războiului au redus însă drastic aceste planuri, scrie focus.ua. Pe parcursul anului trecut, Rusia a reușit să creeze doar patru noi divizii.

UPDATE Un bărbat din Polonia ar fi murit în urma torturii, în orașul rusesc Taganrog, în 2023, după ce a călătorit în zonele din Ucraina ocupate de Rusia pentru a se convinge cu ochii lui dacă războiul chiar există, scrie pravda.com.

UPDATE Armata ucraineană a anunțat duminică că a atacat trei platforme de foraj din Marea Caspică aparținând companiei petroliere rusești Lukoil. Armata a declarat că a lovit platformele V. Filanovsky, Yuri Korchagin și Valery Grayfer. „Aceste instalații sunt folosite pentru a sprijini armata de ocupație rusă. Au fost înregistrate lovituri directe. Amploarea pagubelor este evaluată”, se menționează în comunicat, potrivit Rador.

UPDATE Sarah Rogers, secretar adjunct pentru diplomaţie publică în cadrul Departamentului de Stat al SUA, a comparat ameninţările guvernului britanic la adresa platformei de socializare X cu modul în care Rusia lui Vladimir Putin controlează informaţia. Declaraţia a fost făcută într-o serie de mesaje critice la adresa Marii Britanii, relatează duminică PA Media/dpa, transmite Agerpres. 

UPDATE Dezinformarea pro-Kremlin nu este o abatere de la regulă, ci o componentă structurală a modului în care Rusia înțelege conflictul cu Occidentul. Aceasta este una dintre ideile centrale care reies din interviul-eveniment acordat platformei EU vs Disinfo de Keir Giles, expert britanic în armata rusă și în manipularea informațională, autor al NATO’s Handbook of Russian Information Warfare (Manualul NATO privind războiul informațional rusesc-nr) și al volumului recent Who Will Defend Europe? An Awakened Russia and a Sleeping Continent (Cine va apăra Europa? Rusia trezită și continentul adormit). La mai bine de un deceniu de la primele avertismente sistematice privind războiul informațional rusesc, Giles atrage atenția că Occidentul continuă să fie vulnerabil exact acolo unde crede că este mai puternic: în deschiderea spațiului mediatic și în reflexele jurnalistice formate în timp de pace, scrie Adevărul.

UPDATE Starea de sănătate a președintelui Republicii Cecene, Ramzan Kadîrov, s-a înrăutățit, iar din cauza insuficienței renale, acesta este supus dializei, a relatat publicația Ukrainskaia Pravda, citând surse din serviciul de informații militare de la Kiev, GUR. Kremlinul caută potențiali candidați pentru ai succeda liderului cecen Ramzan Kadîrov, după ce starea de sănătate a acestuia s-a deteriorat puternic. Acesta este în spital, alături de familie, iar medicii nu pot da un prognostic. 

UPDATE Generalul suprem al Ucrainei a declarat că, pentru prima dată în război, dronele sale ucid sau rănesc grav soldații ruși la fel de repede pe cât pot fi trimise noi trupe pe câmpul de luptă, scrie businessinsider.com.

UPDATE La începutul anului, în cadrul atacurilor combinate împotriva Ucrainei, forțele ruse au folosit pentru prima dată drona de atac „Geran-5”. Potrivit informațiilor furnizate de Serviciul de Informații al Ministerului Apărării Ucrainean, noul aparat are similitudini tehnice semnificative cu drona iraniană Karrar, ceea ce ridică întrebări despre gradul real de autonomie tehnologică al Rusiei.

UPDATE Ministrul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că, dacă ar avea posibilitatea de a reține un lider mondial, l-ar alege fără ezitare pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a-l face responsabil de crimele de război comise în Ucraina.

UPDATE Președintele american Donald Trump consideră că, în ciuda eforturilor semnificative depuse de Europa pentru a sprijini Kievul, acestea nu sunt suficiente, iar liderul rus Vladimir Putin nu se teme de bătrânul continent, relatează Ukrinform. „Europa a făcut foarte multe pentru Ucraina, dar nu a fost suficient. Și, evident, președintele Putin nu se teme de Europa. El se teme de Statele Unite ale Americii conduse de mine”, a spus liderul american jurnaliștilor aflați la Casa Albă. Liderul de la Casa Albă a remarcat că bătrânul continent „a rămas în urmă”, Europa se schimbă și că „trebuie să-și revină”.

UPDATE Ucraina a inaugurat primele „vagoane de invincibilitate” pentru a ajuta persoanele afectate de lipsa de energie electrică provocate de atacurile Rusiei. Șapte „vagoane de invincibilitate” au fost deschise în regiunea Kiev ca răspuns la întreruperile majore de curent cauzate de recentele atacuri rusești. Este vorba de vagoanele de tren staționare și încălzite, menite să ajute persoanele afectate de penele de curent, relatează Ukrainska Pravda.

UPDATE Regiunile și republicile etnice ale Rusiei au suportat o parte disproporționată din povara furnizării de forță de muncă pentru liniile frontului din Ucraina de la începutul invaziei la scară largă a Moscovei.În lipsa unui acord de pace în perspectivă, oficialii regionali se pregătesc pentru încă un an de încercări de a îndeplini cotele de recrutare militară impuse de Kremlin - o sarcină din ce în ce mai dificilă, scrie Moscow Times (MT).

UPDATE Creșterea importurilor în Ucraina ar putea ajuta la îmbunătățirea situației în timpul gerului. Capacitatea tehnică maximă de import din UE a fost mărită luna aceasta de la 2.300 la 2.450 MW. Totuși, expertul Vladislav Obuh avertizează că infrastructura de transport este avariată, fiind dificilă livrarea energiei către regiunile care au cea mai mare nevoie. În plus, în țările UE nu există un surplus de electricitate, iar prețurile pe piețele europene sunt foarte mari în perioadele de vârf. Conform experților, în cel mai bun caz, importul poate asigura doar 15% din necesarul de electricitate al țării, scrie „Dzerkalo tyjnia”.

UPDATE Ucraina afirmă că atacă ţinte din Rusia în cadrul războiului declanşat de Moscova în urmă cu aproape patru ani, pentru a perturba eforturile de război ale Kremlinului şi ca răspuns la atacurile repetate cu rachete şi drone asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, inclusiv asupra instalaţiilor energetice.

UPDATE Un atac cu drone ucrainene în timpul nopții de sâmbătă spre duminică a rănit cel puțin patru persoane și a avariat mai multe clădiri în orașul Voronej, din sudul Rusiei, a declarat guvernatorul regiunii Voronej, citat de Reuters. O unitate a serviciilor de urgenţă, şapte clădiri de apartamente şi şase case au fost avariate în urma atacului, a declarat guvernatorul Alexander Gusev pe aplicaţia de mesagerie Telegram, scrie news.ro.

UPDATE Adevăratele ținte ale atacului Rusiei cu rachete Oreșnik în Liov au fost identificate. Un atac cu racheta rusească „Oreșnik” a vizat aeroportul „Sknyliv” și Uzina de Reparații Aviației de Stat din Liov, conform publicațiilor Insider.ua și Meduza. Informația a fost confirmată și de cercetători OSINT, care au analizat și localizat video-ul atacului. În urma loviturii, pistele aeroportului și clădirea uzinei au fost avariate, iar mai multe mașini parcate în apropiere au fost deteriorate. Uzina din Liov a mai fost ținta unor atacuri rusești în martie 2022, la începutul războiului. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat agenției Reuters că „Oreșnik” a lovit o clădire a întreprinderii de stat din Liov și că, cel mai probabil, racheta nu era încărcată cu explozibil, fiind folosită pentru demonstrarea forței.

UPDATE Regiunea Mykolaiv, sub asediul dronelor: O clădire administrativă din Lymany, distrusă după trei atacuri succesive. Localitățile din regiunea Mykolaiv rămân sub presiunea constantă a atacurilor aeriene. Șeful Administrației Militare Regionale (OVA), Vitaliy Kim, a raportat prin intermediul platformei Telegram că forțele inamice au vizat comunitățile Ochakivska și Galitsynivska de trei ori în cursul zilei de ieri.

UPDATE Forțele de apărare aeriană au neutralizat 125 din cele 154 de drone cu care rușii au atacat Ucraina. Sâmbătă seară, începând cu ora 18:30, Federația Rusă a lansat un atac aerian de amploare asupra teritoriului ucrainean, utilizând un arsenal diversificat de 154 de drone. Potrivit raportului oficial, majoritatea aparatelor de zbor — aproximativ 110 unități — au fost drone de atac de tip Shahed, restul fiind completat de modele Gerbera și alte tipuri de sisteme fără pilot.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că principalul negociator al Kievului, Rustem Umerov, a discutat cu reprezentanți ai Statelor Unite, sâmbătă, în condițiile în care părțile caută să ajungă la un consens asupra cadrului de încheiere a războiului lansat de Rusia în februarie 2022, transmite Reuters. „Continuăm să comunicăm cu partea americană practic zilnic”, a scris Zelenski pe Telegram, după discuția lui Umerov cu oficialii americani. Liderul Ucrainei a menționat contactul cu partea americană și într-o postare pe Facebook, precizând că așteaptă „un raport complet de la echipa de negociere”.

UPDATE Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, care se învecinează cu Ucraina, a declarat sâmbătă că 600.000 de locuitori au rămas fără curent electric, apă și căldură, după un atac cu rachetă al forțelor ucrainene, transmite Reuters. Într-o declarație pe Telegram, guvernatorul Viaceslav Gladkov a spus că se lucrează la reluarea furnizării, dar că situația este „extrem de dificilă”. Reuters a observat că în orașul Belgorod luminile stradale erau stinse, iar localnicii foloseau lanterne și farurile mașinilor pentru a se orienta.

UPDATE Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a criticat dur  actualii lideri globali Donald Trump (SUA) și Vladimir Putin (Rusia), subliniind că amândoi sunt la vârste înaintate – Trump circa 78-79 de ani și Putin în jur de 74 de ani  și ar trebui să reflecte la moștenirea pe care o lasă lumii, scrie News.ro. Băsescu a afirmat că sub conducerea lui Trump, Statele Unite au devenit un partener imprevizibil care își schimbă des pozițiile și nu respectă dreptul internațional, făcând o paralelă directă cu atitudinea lui Putin. El consideră că acest comportament riscă să creeze o lume lipsită de reguli și nesigură, lucru care ar trebui să îi îngrijoreze pe cei doi lideri, având în vedere funcțiile lor. Fostul președinte român a mai spus că, într-o lume tot mai instabilă, țările mai mici și mijlocii trebuie să devină solidare în cadrul Europei pentru a-și proteja viitorul în fața marilor puteri.

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat, vineri seara, că o preluare a Groenlandei de către Statele Unite este necesară pentru a împiedica Rusia sau China să ajungă primele să controleze teritoriul, relatează Kyiv Independent. „Vom face ceva cu Groenlanda, fie că le place sau nu, pentru că dacă nu o facem noi, Rusia sau China o vor prelua. Nu vom avea Rusia sau China ca vecini”, a spus Trump, într-o declarație pentru presă, potrivit sursei citate. 

UPDATE Dacă speculațiile privind starea de sănătate a lui Ramzan Kadîrov sunt întemeiate, acest lucru ar putea slăbi mai devreme sau mai târziu controlul său de fier asupra Republicii Cecene. De aproape două decenii, Cecenia este guvernată nu prin instituții, ci de un singur om: Kadîrov. Acum, pe măsură ce se adună întrebările privind starea lui de sănătate, viitorul republicii – și controlul Moscovei asupra acesteia – devine din ce în ce mai incert, scrie TVP World într-o analiză.

UPDATE Nicolas Maduro se află acum într-o închisoare americană. Cu toate acestea, preşedintelui venezuelean i s-au oferit mai multe căi de scăpare înainte de capturarea sa în timpul unui raid spectaculos al forţelor speciale americane sâmbăta trecută, dezvăluie Washington Post, citat de News.ro. Sfântul Scaun – entitate juridică care reprezintă Biserica Catolică – a încercat o mediere diplomatică cu Statele Unite în jurul unei oferte de scoatere a lui Maduro în Rusia împreună cu anturajul său şi o parte din banii acumulaţi de la venirea sa la putere în 2013. „Ceea ce i s-a propus lui Maduro este să plece şi să se bucure de banii săi”, spune o sursă a cotidianului american.

UPDATE Anul 2026 a început neașteptat pentru Rusia lui Putin, iar speranțele și scenariile alcătuite prematur au fost, pur și simplu, spulberate de realitate. În urmă cu doar o lună, notează Julia Davis pentru Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA), Serghei Karnauhov, gazda emisiunii „Labirintul lui Karnauhov” de pe canalul Solovyov Live, se lăuda cu încredere că Moscova l-a „fortificat” pe tovarășul venezuelean, președintele Nicolás Maduro. Folosind cuvinte pe care ulterior le-a regretat, Serghei Karnauhov a spus că „Maduro a luat decizia corectă: a început să se bazeze pe Rusia… Dacă nu ar fi fost Rusia, Venezuela ar fi în flăcări chiar acum”, scrie Gândul.

Preşedintele Volodimir Zelenski susține că războiul din Ucraina este ceva ce ține de dictatorul rus, Vladimir Putin, și depinde de voința personală a acestuia. Mai mult, Zelenski îi cere lui Trump să preseze Rusia pentru pace, nu Ucraina, refuzând cedarea de teritorii. Liderul ucrainean a spus că poporul său este „obosit”, în cadrul unui interviu exclusiv acordat Politico și Die Welt. Totodată, șeful comuniștilor din Rusia se teme că Trump va ataca Moscova după ce termină operațiunile din Iran. Între timp, trimisul lui Putin a discutat cu negociatorii lui Trump.

Vizita de joi a lui Volodimir Zelenski la București este un moment important în relația dintre România și Ucraina, spune la RFI eurodeputatul român Dan Barna. El atrage atenția că dacă Rusia câștigă războiul, următoarea țintă ar putea fi România. Ulterior, Volodimir Zelenski va merge vineri la Paris. Între timp, războiul din Orientul Mijlociu par să dea bine economiei Rusiei, dar oamenii lui Putin pregătesc măsuri de austeritate.

UPDATE Președinții Volodimir Zelenski și Nicușor Dan au fost întrebați, la conferința de presă comună de la Palatul Cotroceni, dacă tensiunile cu Iranul ar putea transforma România într-o țintă. Liderul ucrainean a afirmat că Iranul este un aliat al Rusiei, iar șeful statului român a spus că prezența militară americană în România înseamnă mai multă securitate, nu un risc, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a condamnat joi ceea ce a numit șantaj și amenințări din partea președintelui american Donald Trump de a iniția o „preluare” a Cubei, un aliat tradițional al Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova va oferi tot sprijinul politic și diplomatic posibil Cubei și a cerut o soluție diplomatică la tensiunile cu Washington. Trump a declarat luni că Cuba se află în „dificultăți grave” și că secretarul de stat american Marco Rubio se ocupă de această problemă, care ar putea fi sau nu o „preluare amiabilă”, scrie Rador.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene să elaboreze un "plan B" pentru a finanța Ucraina, după ce un ajutor de 90 de miliarde de euro oferit Kievului de UE este blocat de premierul ungar Viktor Orban.

UPDATE Președintele consiliului de administrație al celui mai mare concern german de armament Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că există un deficit critic de muniție în Europa, avertizând că, în cazul unor acțiuni militare reale, stocurile vor fi epuizate în câteva zile, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Ucrainei a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre sistemele Patriot, despre producția de drone și despre sprijinul militar primit de Ucraina din partea partenerilor occidentali. În acest context, liderul de la Kiev a explicat că războiul modern presupune un consum uriaș de rachete și muniție, iar capacitatea de producție este limitată chiar și pentru statele mari. „Un exemplu foarte bun: în Orientul Mijlociu, peste 700 de rachete au fost folosite în primele 24-36 de ore. În cei patru ani de război în Ucraina nu au avut atâtea rachete, nici pe aproape”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că, în actualul context de securitate, nici cele mai puternice state nu pot produce suficient de repede muniția necesară pentru a face față atacurilor masive cu rachete și drone. „700-1000 de rachete nu vor ajuta atunci când zboară mii de rachete. O dronă costă 30 de mii, iar chiar dacă Statele Unite sunt destul de bogate, aceste costuri sunt foarte mari”, a afirmat liderul ucrainean, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, în conferința de presă cu omologul său Nicușor Dan de la Cotroceni, că cele două țări pot produce în comun drone, dar că acestea trebuie integrate în sistemele de apărare. El nu a vrut să spună dacă România a furnizat Ucrainei interceptoare pentru sistemele Patriot, scrie Digi24.

UPDATE Protecția spațiului aerian al Republicii Moldova a devenit o prioritate strategică, a subliniat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul raportului prezentat astăzi în forul legislativ. Ministrul a explicat că, în contextul războiului din Ucraina, un radar recent achiziționat este acum funcțional și oferă țării capacitatea de supraveghere a spațiului aerian, comunică Moldpres.

UPDATE Președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, joi, la București, un acord care prevede înființarea de instalații de producție pentru sisteme și capacități de apărare în România, cu tehnologie ucraineană, iar primul obiectiv este producția de drone, printr-un proiect de 200 de milioane de euro, finanțat în principal prin mecanismul SAFE, scrie G4media.

UPDATE Comandantul adjunct al Forţelor Aeriene ale Ucrainei, Pavlo Elizarov, precizează că țara sa dezvoltă propriul sistem de apărare antiaeriană, inspirat de modelul israelian „Iron Dome”, dar la o scară mult mai mare, pentru a se potrivi dimensiunii ţării.

UPDATE Autoritățile poloneze au demarat joi o anchetă după ce o dronă de mari dimensiuni, a fost descoperită de un angajat al unei mine de lignit din regiunea Konin, din vestul Poloniei, scrie Mediafax. Poliția a anunțat drona a fost găsită de un angajat al unei mine de lignit din localitatea Gałczyce din Konin, în vestul Polonia, iar oamenii legii au fost alertați imediat după descoperirea aparatului de zbor. 

UPDATE Locuitorii Moscovei se confruntă de mai bine de o săptămână cu întreruperi inexplicabile ale internetului mobil, situație care a stârnit temeri că autoritățile ruse pregătesc un control mult mai strict asupra activității online. În unele cazuri, oamenii au ajuns să folosească stații radio sau pagere pentru a comunica, pe fondul problemelor de conectivitate, scrie Adevărul.

UPDATE Ziua limbii române va fi marcată oficial și în Ucraina. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat un decret prin care această sărbătoare va fi celebrată anual pe 31 august. Aflat în vizită oficială în România, Volodimir Zelenski a susținut o conferință împreună cu Nicușor Dan, unde a subliniat că noua sărbătoare va fi un semn de respect față de comunitatea românească din Ucraina.

UPDATE Vladimir Putin se teme că ar putea sfârși precum ultimul țar al Rusiei, Nicolae al II-lea, executat după abdicare – este opinia fostului emisar special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg. Fostul oficial american consideră că temerile lui Putin sunt legate de propriul destin politic și istoric. „Putin este îngrijorat că ar putea deveni un alt Nicolae al II-lea”, a spus Kellogg, amintind că ultimul țar al Rusiei a fost împușcat împreună cu familia sa după ce a fost forțat să abdice de la tron. Fostul emisar american a subliniat că pentru a se ajunge la pace, Putin trebuie să accepte o realitate esențială: Rusia nu va mai câștiga teritorii. „Pentru un armistițiu, Putin trebuie să fie de acord că nu va mai obține alte teritorii”, a spus Kellogg. Următorul pas, a adăugat el, este ca liderul rus să înțeleagă că nu mai are nimic de câștigat din continuarea războiului, notează Adevărul.

UPDATE Tacticile pe care rușii le-au folosit în Ucraina sunt îndreptate acum împotriva forțelor americane din Golf. Rusia împărtășește Iranului tactici cu drone, testate în războiul împotriva Ucrainei, care vizează forțele americane și țările din Golf, în Orientul Mijlociu, relatează CNN. Moscova are cea mai vastă experiență operațională în folosirea acestor tipuri de drone în luptă.În același timp, Ucraina are cea mai mare expertiză din lume în ceea ce privește interceptarea dronelor Shahed, de concepție iraniană. Kievul și-a oferit ajutorul pentru doborârea acestor drone, în contextul operațiunii americane și israeliene împotriva Iranului.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, susține că scenarii precum cele prezentate în jocul și serialul The Last of Us ar putea deveni realitate din cauza dezvoltării rapide a biotehnologiilor moderne. Oficialul rus afirmă că unele cercetări desfășurate în Statele Unite ar permite, în teorie, controlul răspândirii bolilor și studierea rezistenței genetice a oamenilor la diferite infecții, potrivit Adevărul.

UPDATE Presa de la Moscova critică decizia României de a permite staționarea unor avioane cisternă ale Statelor Unite la baza aeriană Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, susținând că măsura ar reprezenta o „amenințare militară directă” la adresa Rusiei. Autoritățile române afirmă însă că este vorba doar despre echipamente și aeronave cu rol defensiv, fără armament.Jurnaliștii de la Newsweek România arată că experții militari din Rusia vorbesc de faptul că, prin aducerea unor avioane militare în România, SUA „vor să țină Rusia sub control”. 

UPDATE Vizita președintelui Volodimir Zelenski stabilește un parteneriat strategic între Ucraina și România, cele două state urmând să coopereze pe toate domeniile de activitate, de la economie, militar și până la drepturile minorităților, notează Adevărul.

UPDATE Pensionarii ucraineni vor primi o plată suplimentară automată de 1.500 grivne (echivalentul a 30 de euro) în aprilie. Guvernul introduce, de asemenea, cashback (n.r. returnarea unei părți din bani cheltuiți) pentru a compensa costurile cu motorina și benzina, scrie UNN. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat o plată suplimentară de 1.500 grivne pentru pensionari și beneficiarii de asistență socială – un total de 13 milioane de ucraineni, precum și cashback pentru combustibil.

UPDATE Situație fără precedent pe râul Nistru, ca urmare a războiului purtat de Rusia în Ucraina – artera care alimentează cu apă mai multe orașe, printre care și capitala Chișinău, este poluată cu o tonă și jumătate de petrol, în urma bombardamentelor asupra sistemului energetic ucrainean. Autoritățile moldovene, împreună cu cele din Ucraina, iau măsuri pentru a curăța râul și spun că testele de laborator sunt în parametrii optimi. Opoziția folosește situația pentru a promova falsuri și a genera panică, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că premierul Ungariei, Viktor Orbán, blochează sprijinul pentru Ucraina și adoptă o poziție aliniată politicii liderului rus, Vladimir Putin. Într-un interviu pentru Politico, Zelenski a afirmat că „diferența dintre Putin și Orbán este că acesta din urmă nu bombardează, nu folosește drone sau soldați împotriva noastră, dar blochează ajutorul”, scrie Libertatea.

UPDATE Drone ucrainene au atacat un depozit de petrol de la centrul petrolier Tihorețk, din regiunea Krasnodar, incendiind rezervoarele de combustibil ale uneia dintre cele mai mari instalații de transbordare a petrolului din sudul Rusiei. „Nu există victime. Suprafața totală a incendiului este de 150 mp. 83 de persoane și 26 de echipamente sunt implicate în stingerea incendiului”, au anunțat autoritățile locale citate de Kiev Post. Conform imaginilor difuzate de canalul rus Astra, mai multe rezervoare de combustibil au luat foc. Din cauza incidentului, au fost impuse restricții de trafic pe autostrada Tikoreţk-Belaia Glina, a relatat presa rusă, potrivit Spotmedia.

UPDATE Iranul primește ajutor medical din partea Rusiei, după ce Moscova a decis să trimită un transport umanitar de medicamente care va ajunge în țară prin Azerbaidjan. Anunțul a fost făcut joi, de într-o Ministerul rus pentru Situații de Urgență, care a precizat că transportul include peste 13 tone de medicamente. „Livrarea medicamentelor către Republica Azerbaidjan a fost organizată pentru transferul ulterior către reprezentanții autorizați ai guvernului Republicii Islamice Iran”, se arată într-un comunicat al ministerului, citat de Izvestia.

UPDATE Volodimir Zelenski a ajuns la București. Președintele ucrainean a zburat de la aeroportul din Rzeszow (Polonia) la București cu Airbusul A319ACJ deținut de guvernul ucrainean, conform Boarding Pass.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află azi în vizită oficială în România. Liderul de la Kiev a fost primit, în cadrul unei ceremonii oficiale, de la ora 13:30, la Palatul Cotroceni, unde are discuții cu președintele Nicușor Dan. Ulterior, cei doi șefi de stat vor susține o declarație de presă comună, la ora 15:00. Zelenski va fi primit și de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, în jurul orei 16:00. Liderul de la Kiev va efectua și o vizită la Centrul European de Instruire F-16 de la Baza Aeriană 86 de la Borcea. Este a doua sa deplasare la București după cea din octombrie 2023.

UPDATE Rusia a câștigat încă 6 miliarde de euro în două săptămâni de lupte dintre SUA și Iran, conform unei analize realizate de Centrul pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat (CREA). Veniturile suplimentare din combustibili fosili, de 510 milioane de euro (588 de milioane de dolari) pe zi, sunt suficiente pentru ca Moscova să cumpere 17.000 de drone Shahed la fiecare 24 de ore, la un cost de 35.000 de dolari bucata, conform analizei CREA citate de Kiev Independent.

UPDATE Un atac nocturn cu drone rusești a vizat regiunea Harkov. O femeie a fost rănită, iar mai multe case și infrastructura din trei localități a fost avariată. În timp ce pompierii stingeau incendiile, rușii au mai atacat de două ori. Echipamentele de intervenție au fost avariate, dar pompierii au scăpat nevătămați.

UPDATE Încercările președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, de a rescrie istoria prin inventarea unei versiuni a Holodomorului în timpul RSS Moldovenești și demonizarea trecutului sovietic al republicii sunt pur și simplu dezgustătoare, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în timpul unei conferințe de presă, scrie Rador.

UPDATE Forțele ruse au lansat 94 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a Ucrainei a reușit să doboare 77 în nordul, sudul și estul țării. 16 drone au lovit în 11 locuri, au transmis dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE Potrivit unui raport al Ministerului rus al Apărării, sistemele de apărare aeriană aflate în alertă au „interceptat și distrus” 80 de drone ucrainene în timpul nopții. 30 au fost neutralizate în Krasnodar, iar opt deasupra Mării Negre. Au fost observate drone și pe cerul regiunilor Rostov, Bryansk, Belgorod, Kursk, Kaluga și Voronej, precum și deasupra Crimeei, notează Spotmedia.

UPDATE Forțele de Operațiuni Speciale și Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei (SSO) au atacat ținte rusești în teritoriile ocupate, distrugând un radar în Crimeea și lovind un depozit de drone de recunoaștere în regiunea Zaporojie. „În Sevastopol, radarul 64N6E și antena sa, care serveau drept «ochi» pentru sistemele de rachete antiaeriene S-300 și S-400 ale inamicului, au fost distruse”, a anunțat unitatea. De asemenea, forțele ucrainene au transmis pe Telegram că au distrus un depozit de rachete și arme de artilerie din Șiroka Balka, regiunea Donețk, provocând detonarea muniției. SSO a publicat imagini care arată momentele loviturilor, notează Spotmedia.

UPDATE Răbdarea lui Volodimir Zelenski pare să ajungă la epuizare - şi acest lucru începe să se vadă, scrie, joi, POLITICO, după ce miercuri a publicat in interviu cu preşedintele ucrainean în care acesta a spus că vrea ca Donald Trump să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin şi să înceteze să-l forţeze pe el să accepte un armistițiu. După mai bine de patru ani de război, deşi poporul ucrainean a „obosit”, nu este dispus să accepte ultimatumuri, a arătat liderul de la Kiev.

UPDATE  Rusia a cerut joi, 12 martie, Israelului și Statelor Unite să oprească atacurile asupra Iranului și să revină la dialog, avertizând asupra escaladării situației din Orientul Mijlociu.

UPDATE Republica Moldova a reuşit să continue pe calea europeană, în pofida unor mari dificultăţi, şi are un parcurs ambițios de reforme, iar NATO este gata să ofere sprijinul necesar, a declarat miercuri secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, într-o conferinţă de presă comună cu vicepremierul R.Moldova, Mihai Poşoi, aflat la Bruxelles, relatează Agerpres.

UPDATE Comisia guvernului rus pentru activitatea legislativă a aprobat amendamente care extind autoritatea președintelui Putin de a desfășura trupe în străinătate în „apărarea cetățenilor ruși”. Acesta e motivul pentru care a decis invadarea Ucrainei, notează NewsWeek.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski îi cere lui Trump să crească presiunea asupra lui Putin pentru a încheia războiul. Liderul ucrainean a declarat că poporul său este obosit, dar refuză să cedeze teritorii din estul țării. El dorește mai multă claritate din partea Statelor Unite privind garanțiile de securitate promise pentru viitor. Totodată, Zelenski cere liderilor europeni un plan alternativ pentru finanțare, din cauza blocajelor impuse de Ungaria, notează Cotidianul.

UPDATE „Echipele au discutat o varietate de subiecte şi au decis să rămână în contact”, a declarat emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, într-un comunicat publicat pe X după discuțiile cu negociatorul rus Kirill Dmitriev.

UPDATE Reuters relatează că trimisul prezidențial rus Kirill Dmitriev a declarat, joi, că a discutat despre criza energetică actuală cu omologii săi americani în cadrul reuniunii grupului de lucru SUA-Rusia pe probleme economice, care a avut loc în Florida, scrie Digi24. 

UPDATE „Trupele ruse au efectuat lovituri aeriene asupra orașului Zaporojie. Preliminar, 7 persoane au fost rănite, printre care un copil. Victimelor li se acordă asistența medicală necesară. În urma bombardamentului a fost avariat o casă privată și a izbucnit un incendiu pe un teren deschis. Focarele au fost deja lichidate. De asemenea, unda de șoc a avariat 6 blocuri de locuințe și 9 case private. Psihologii serviciului de urgență au acordat ajutor la 8 persoane, dintre care 4 copii. La fața locului lucrează toate serviciile de urgență”, anunță salvatorii ucraineni.

UPDATE SUA și Rusia au reluat discret dialogul, după o pauză de aproape trei luni. Emisarul președintelui rus Vladimir Putin s-a întâlnit în Florida cu echipa de negociatori ai administrației Donald Trump. Discuțiile marchează primul contact oficial dintre Washington și Moscova după izbucnirea războiului din Iran și au vizat mai multe teme sensibile de securitate, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu este dispusă să își cedeze teritoriul liderului rus Vladimir Putin, în ciuda presiunilor și a compromisurilor făcute până acum pentru a opri războiul. Ucrainenii nu au încredere în Rusia, mai ales atunci când vine vorba despre compromisuri politice sau militare, scrie Adevărul.

UPDATE Într-un interviu pentru Politico, Zelenski a răspuns la întrebarea jurnalistului dacă Rusia va exista după Putin și în ce condiții situația pentru Ucraina s-ar putea îmbunătăți. Potrivit șefului statului ucrainean, liderul de la Kremlin a concentrat puterea în jurul său de-a lungul multor ani. „Cred că este greu pentru o singură persoană să controleze o țară atât de mare, chiar și cu experiența Rusiei. Dar nu știu, nu sunt sigur că, pe termen scurt, chiar este așa. Mă întreb dacă cineva ar putea controla totul așa cum controlează acum Putin? De aceea, cred că va fi greu să găsești un alt Putin cu aceleași abilități și aceleași resurse”, a afirmat Zelenski. Totuși, a adăugat preşedintele, acest lucru nu înseamnă că la conducere va veni neapărat o persoană cu o altă viziune sau alte valori. „În acest sens, nu există certitudini. Persoana care va prelua conducerea după Putin va fi, cel mai probabil, de același tip. Dar nu sunt sigur că va fi suficient de puternică pentru a controla absolut tot. De aceea, cred că o altă persoană se va concentra mai mult pe provocările interne”, a subliniat Zelenski.

UPDATE Preşedintele francez Emmanuel Macron îl va primi vineri pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la Paris unde vor discuta, între altele, „mijloacele vizând întărirea presiunii asupra Rusiei” după patru ani de război, „în special prin lupta împotriva flotei sale fantomă”, a anunţat joi Palatul Elysee, citat de AFP, transmite Agerpres. Cei doi lideri „vor discuta de asemenea despre condiţiile unei păci juste, durabile şi vor evalua angajamentele luate în cadrul Coaliției de Voinţă privind garanțiile de securitate”, a precizat preşedinţia franceză. Aliaţii Ucrainei, reuniți în cadrul aceste coaliții de 35 de ţări, au cerut pe 24 februarie Rusiei să fie de acord cu „o încetare a focului necondiționată”, chiar dacă Emmanuel Macron s-a declarat cu această ocazie „foarte sceptic” privind posibilitatea de a ajunge la „pace pe termen scurt”.

UPDATE Liderul partidului KPRF (n.red. Partidul Comuniștilor din Federația Rusă), Gennad Ziuganov, a declarat că războiul din Orientul Mijlociu face parte dintr-o strategie mai amplă a SUA și că, în perspectivă, va reprezenta o amenințare pentru Rusia. El a făcut această declarație pe 11 martie, în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat, scrie „Parlamentarskaya Gazeta”. „În ceea ce privește lupta pentru supraviețuire, acum se luptă Iranul. Noi vom fi următorii. Uitați-vă la strategia lui Trump: pe primul loc este China, pe al doilea suntem noi, pe al treilea este Iranul”, a declarat Ziuganov. Potrivit lui, ceea ce se întâmplă în Golful Persic demonstrează că „măștile imperialismului american au căzut”, iar politica SUA a fost caracterizată de Ziuganov ca „agresiune, violență și lipsă totală de principii”, scrie Digi24.

UPDATE Escaladarea conflictului dintre Iran și Statele Unite a provocat turbulențe pe piețele globale de energie și a dus la creșterea prețului petrolului. După ce traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de petrol, a fost perturbat în urma atacurilor din regiune, analiștii spun că Rusia ar putea avea de câștigat. În acest context, cererea pentru petrolul rusesc crește, iar Moscova ar putea obține venituri mai mari din exporturi, potrivit Kyiv Independent.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că țara sa a primit un nou pachet de ajutor militar din partea Germaniei, constând în rachete de tip PAC-3 pentru sistemele Patriot (rachete interceptoare fabricate de compania americană Lockheed Martin), livrare care face parte dintr-un pachet de ajutor din partea partenerilor internaționali ai Kievului. „Partea germană a acestor rachete a sosit ieri (n.r. – marți), vă mulțumesc pentru asta! Acesta este unul dintre pachetele de apărare antiaeriană pe care le negociem periodic cu partenerii noștri. Ne-ar fi plăcut să primim mai mult, dar așa s-a întâmplat”, a declarat Zelenski, citat de agenția de presă ucraineană Ukrinform.