Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc miercuri, 14 ianuarie, pe Sfântul Vasile cel Mare, considerat ocrotitorul săracilor. În această zi, există obiceiul de a umbla cu semănatul și este marcat Anul Nou pe stil vechi.
Un alt obicei popular este cel al sorcovei. Copiii folosesc o sorcovă, inițial confecționată din ramuri verzi, iar astăzi din flori de hârtie colorată, și urează gazdelor un an plin de prosperitate.
Se crede că primul musafir care intră în casă de Sfântul Vasile influențează norocul familiei pe parcursul anului. Dacă acesta este un bărbat și este bogat, familia va avea parte de prosperitate.
În popor se spune că este bine să se fiarbă un cap de porc de Anul Nou, simbolizând înaintarea spre belșug, în contrast cu capul de găină, care ar sugera regres.
O superstiție des întâlnită spune că oamenii trebuie să bea mult vin de Sfântul Vasile, deoarece se crede că atât vin cât va bea cineva în această zi, atât sânge va avea în obraz tot anul.
Numele Vasile este unul dintre cele mai răspândite în lumea creștină. Provine din grecescul „basileios”, care înseamnă „rege” sau „împărat”. Numele simbolizează autoritatea și noblețea, fiind purtat de numeroase personalități de-a lungul istoriei. În Republica Moldova, aproape 50.000 de bărbați sunt numiți astfel, iar circa 4.000 de femei sunt Vasilisa.
Sfântul Vasile este considerat păzitor de duhuri rele și protector al oamenilor, iar în tradiția populară românească apare uneori și ca un personaj vesel, asociat cu petrecerile și voia bună. Se spune că el s-a rugat de Dumnezeu să îi acorde o zi a lui, iar Dumnezeu i-a oferit prima zi a Anului Nou. De aceea, în noaptea de Anul Nou se organizează petreceri și se rostesc urări de bine pentru noul an.
