Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, magistratul Radu Țurcanu, a fost dat afară din sistem. Decizia a fost luată după ce Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat, în ședința de astăzi, raportul privind nepromovarea evaluării externe realizate de Comisia Vetting.
Hotărârea a fost luată cu 9 voturi „pro” și un vot „împotrivă”, după ce Comisia a constatat discrepanțe semnificative între venituri și cheltuieli care depășesc pragul legal. În consecință, Radu Țurcanu a fost decăzut din dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de șase ani și nu va beneficia de indemnizația unică de concediere.
„Se acceptă raportul cu privire la evaluarea externă a judecătorului Radu Țurcanu, în calitate de ex-președinte al Judecătoriei Chișinău, și se constată nepromovarea evaluării. Se eliberează din funcție judecătorul Radu Țurcanu de la Judecătoria Chișinău. Se decade Radu Țurcanu din dreptul de a exercita funcția de judecător timp de șase ani, din data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.
Se informează Autoritatea Națională de Integritate că Radu Țurcanu nu are dreptul de a exercita funcții de demnitate publică timp de șase ani, din data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului. Se lipsește Radu Țurcanu de dreptul la indemnizația unică de concediere”, se arată în hotărârea aprobată astăzi.
Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile de la notificare.
În apărarea sa, Țurcanu a declarat că Comisia Vetting „nu a luat în calcul explicațiile și înscrisurile prezentate, și anume veniturile obținute sub formă de indemnizație de la statul român în 2023”. Plenul a argumentat acest fapt prin faptul că nu poate prezenta și alte documente, fapt explicat de magistrat prin expirarea cardului, urmată de închiderea acestuia.
Astfel, după prima ședință CSM din 16 decembrie 2025, în care a fost analizat raportul, Radu Țurcanu s-ar fi deplasat la București pentru a face „interpelări și declarații de rigoare”, iar autoritățile române i-au oferit declarații corespunzătoare, ale căror conținut coincide cu cele din declarația de avere pentru anul 2023.
„Toate bune să aveți, domnule Țurcanu”, i-a răspuns președintele CSM, Sergiu Caraman.
Cariera profesională
Radu Țurcanu activează în sistemul judecătoresc din 2007, când a fost numit la Judecătoria Botanica din Chișinău. În 2012, a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2014 a devenit vicepreședinte al Judecătoriei Botanica și judecător de instrucție.
Din 2017, odată cu reorganizarea instanțelor, a fost transferat la Judecătoria Chișinău, iar în același an a fost numit președinte al instanței, funcție exercitată până în 2019, când CSM l-a înlăturat temporar din această poziție.
Începând cu 2019, Țurcanu este judecător specializat în materie de insolvabilitate și lichidare la Judecătoria Chișinău, sediul central.
Controversele în care a fost implicat Radu Țurcanu
Anterior, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au scris că Radu Ţurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta fusese demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni.
Eugen Baleca fusese demis în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) în urma cărora s-a depistat că Baleca ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta fusese demis.
ZdG mai scrie că numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”. Atunci, Radu Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania off-shore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.
Totodată, în iunie 2019, printr-o hotărâre a CSM, Radu Țurcanu a fost suspendat din funcția administrativă la Judecătoria Chișinău, până la o decizie finală, ca urmare a unei note informative depuse de judecătorul Mihail Murguleț.
Acesta a denunțat atacurile nejustificate din partea președintelui CSJ, Ion Druță, a lui Radu Țurcanu și a vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun, care ar fi avut loc în perioada 2018-2019. Murguleț a afirmat că atacurile au fost precedate de încercări de imixtiune în activitatea sa judiciară din partea lui Țurcanu, care ar fi solicitat anularea unei măsuri de asigurare într-o cauză civilă. În urma opoziției sale, Murguleț susținea că au început atacuri denigratoare împotriva sa, cu implicarea Inspecției judiciare, ceea ce a dus la deschiderea unor proceduri disciplinare și aplicarea a două sancțiuni.
După plecarea PDM-ului condus de Vladimir Plahotniuc de la guvernare, Țurcanu a fost înlăturat din funcție, dar o lună mai târziu, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia CSM, considerând-o ilegală, și astfel Țurcanu a revenit în funcție. Ulterior, Procuratura Generală a refuzat să deschidă o urmărire penală în urma notei informative depuse de Murguleț, clasând procesul penal. În aprilie 2020, Murguleț a fost nevoit să părăsească sistemul, după ce CSM i-a respins cererea de numire ca magistrat până la atingerea vârstei de pensionare.
În total, între anii 2018 și 2021, numele lui Radu Țurcanu a fost menționat în 21 de hotărâri ale Colegiului Disciplinar, dar de fiecare dată a reușit să evite pedeapsa. Conform informațiilor publicate pe site-ul CSM, Țurcanu a fost evaluat de CEPJ în 2013, 2016 și 2019, obținând constant calificativele „foarte bine” sau „excelent”.
Cum a scăpat Radu Țurcanu de dosarul penal privind abuzul de putere inițiat în 2022
Radu Țurcan a fost cercetat pentru abuz de putere, fiind acuzat că, în 2020, ar fi redistribuit ilegal indemnizațiile COVID destinate angajaților instanței, favorizându-se pe sine și pe vicepreședintele Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru. Acțiunea sa a fost investigată după ce o judecătoare a depus o plângere penală, iar procurorii au început ancheta abia în 2022. Pe 10 mai 2022, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat începerea urmăririi penale pentru Țurcanu, iar procuratura l-a acuzat că a distribuit fonduri alocate pentru indemnizații COVID altor persoane decât cele incluse în lista oficială a CSM.
În anul 2020, conform declarației de avere, Țurcanu a obținut venituri de peste 400.000 de lei, iar în conturile sale bancare erau peste 226.000 de lei. De asemenea, a declarat două apartamente în valoare totală de aproape un milion de lei și un autoturism Toyota Rav 4, cumpărat în 2019 cu 330.000 de lei.
În luna mai 2022, Radu Țurcanu a contestat în instanță decizia CSM de a-l cerceta penal, dar cererea i-a fost respinsă de Curtea de Apel Chișinău în februarie 2023. În februarie 2023, Țurcanu a depus recurs, iar ședința pentru examinarea acestuia a fost stabilită pentru 4 octombrie 2023. De asemenea, în iulie 2023, acesta a cerut accelerarea procesului, însă solicitarea sa a fost respinsă de completul de judecată.
Ulterior, Țurcanu a depus o plângere împotriva acțiunilor procurorilor anticorupție, iar această plângere a avut mai mult succes decât acțiunea civilă înaintată împotriva CSM. La sfârșitul lunii octombrie 2022, procuratura anticorupție a închis dosarul penal, invocând lipsa elementelor infracțiunii și absența pagubelor materiale.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.
