27 ianuarie 2026, ora 11:40

Marian Lupu afirmă că nu a primit nicio citație de la instanță și respinge informațiile potrivit cărora ar fi evitat să se prezinte ca martor în dosarul în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Fostul președinte interimar al Moldovei spune că a aflat despre ședința de judecată și despre decizia de aducere silită doar din presă.

Lupu susține că, după campania electorală, și-a continuat activitatea profesională și a rămas în Republica Moldova, fără să-și schimbe datele de contact:

„În ultimele trei luni m-am aflat în Republica Moldova, nu am efectuat deplasări peste hotare, am continuat să comunic cu cetățenii, nu am dispărut nicăieri, nu mi-am schimbat adresa de domiciliu, valabilă de 25 de ani, nici numărul de telefon, dețin buletin de identitate și nu am fost declarat apatrid”.

Într-o postare pe Facebook, Marian Lupu scrie că până acum nu a primit nicio citație oficială din partea instanței: „Până în prezent, nu am primit nicio citație prin care să mi se solicite prezența în instanță, în calitate de martor. Nu am fost informat cu privire la data și ora vreunei ședințe la care aș fi fost legal citat”.

Totodată, fostul oficial respinge afirmațiile potrivit cărora grefiera nu ar fi reușit să ia legătura cu el: „O asemenea afirmație nu corespunde realității și depășește limitele unei simple erori. Nu exclud utilizarea unor date neactualizate, însă chiar și în aceste condiții ar fi existat metode elementare de a mă contacta”.

Menționăm că instanța a decis aducerea silită a lui Marian Lupu, pe 2 februarie, pentru a depune mărturii în favoarea apărării în dosarul în care Vladimir Plahotniuc este acuzat de furtul miliardului. Aceeași măsură a fost dispusă și în cazul fostei viceguvernatoare a Băncii Naționale, Emma Tăbîrță.

TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27. 

Vladimir Plahotniuc ar fi beneficiat de 39.282.000 de dolari și 3.518.000 de euro din furtul miliardului. Suma a fost dezvăluită în februarie 2023, la „Cutia Neagră”, de către procurorul general interimar de pe atunci, Ion Munteanu. Tot el declara că în opinia Procuraturii, ar exista suficiente probe pentru condamnarea lui Plahotniuc. Inculpatul riscă până la 20 de ani de pușcărie. Acesta pledează nevinovat.

Procurorii investighează încă trei cauze penale împotriva lui Plahotniuc: escrocheriile de la întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și dosarul Kuliok, în care este cercetat Igor Dodon.

27 ianuarie 2026, ora 17:06

Stabilirea anului 2030 ca termen limită pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este elementul esențial al procesului de integrare. Cel puțin asta susține ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rahovei. Invitat la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8, diplomatul a declarat că ambele state au demonstrat voință politică și capacitate în implementarea reformelor cerute de UE, chiar în condiții mult mai dificile decât cele în care s-au aflat alte țări care au intrat anterior în blocul comunitar.

„Nu cred că termenul e esență aici, esența e conținutul lucrurilor care se întâmplă. Republica Moldova și Ucraina au depus foarte multe eforturi și au foarte multe succese, chiar mai multe. Dacă am comparat cu cei care au aderat la Uniunea Europeană în perioada anterioară, la ei au durat mult mai mult perioada și au fost mult mai anevoioasă decât ce trecem noi astăzi în acest proces. Am avut voință și o avem, această voință politică. Avem echipă extraordinară, atât la Chișinău, cât și la Kiev”, a declarat Paun Rahovei. 

Ambasadorul a subliniat că Ucraina, aflată în plin război, îndeplinește cerințe de „zeci de ori mai complicate”, dar continuă să avanseze:

„Suntem niște țări care am făcut, avem foarte multe succese pe calea integrării și orice stat responsabil își pune, să spunem așa, niște indici de timp planificând unei pași, unele măsuri, unele evenimente. Din punct de vedere teoretic, acest timp e fixat, rămâne ca noi să facem față, în practică, la îndeplinirea și implementarea regulilor, standardelor și reformelor care ne vor aduce mai aproape de Uniunea Europeană. Bineînțeles, de 2030, nu pot spune nimic”. 

În contextul unor eventualele blocaje politice din interiorul Uniunii Europene, inclusiv poziția dură a premierului ungar Viktor Orban față de deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina, Rohovei a precizat că acestea nu reprezintă obstacole reale.

„Nu văd niște obstacole realiste sau reale argumentate pentru a opri Ucraina în parcursul său de integrare europeană. aceeași problemă sau obstacol a existat și în momentul când se lua decizia de a-i da cererea de aderare și acordarea statutului de țară-candidat, Ucrainei și Republicii Moldova. Era aceeași istorie. Ucraina a reușit, prin cale diplomatică, de a obține dezideratul său de a deveni stat candidat la integrarea europeană. Cu siguranță acest lucru se va întâmpla și de aceasta dată. Orban nu e unicul jucător din Uniunea Europeană”, a punctat diplomatul. 

Ambasadorul ucrainean a mai menționat că integrarea europeană și euroatlantică, precum și respectarea integrității teritoriale și a suveranității statului sunt principii consfințite în Constituția Ucrainei. Kievul nu va accepta compromisuri care să contravină acestor prevederi fundamentale, inclusiv în contextul unor eventuale discuții despre aderarea „în etape” la UE sau „integrare fără statul de stat membru”, cum se stipulează în presa străină. 

Rahovei a evidențiat faptul că atât Republica Moldova, cât și Ucraina sunt poate mai motivate decât alte state candidate, având în vedere experiența istorică comună și costurile reale ale instabilității și insecurității, trăite în perioada sovietică și resimțite acut în prezent.

TV8.md amintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.

În mai 2025, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027. 

Ulterior, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară. 

În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.