27 ianuarie 2026, ora 09:32

Ziua de lucru și orele de studii vor începe de la ora 9 pe durata acestei săptămâni, din cauza condițiilor meteo dificile. Măsurile au fost adoptate în urma ședinței operative de coordonare a Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC) din dimineața zilei de 27 ianuarie 2026, la care a participat și premierul Alexandru Munteanu.

Potrivit unui comunicat al CNCM, s-a dispus ca Ministerele relevante (Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Afacerilor Interne și Energiei) să activeze protocoalele de criză și să intervină prioritar pentru fluidizarea traficului rutier, menținerea circulației pe drumurile naționale și regionale, combaterea formării poleiului și restabilirea alimentării cu energie electrică în localitățile afectate. 

Decizia de a începe mai târziu ziua de lucru și orele de studii a fost luată pentru a reduce riscurile asociate deplasării populației în condiții dificile de trafic. 

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Armata Națională vor acorda suport autorităților publice locale, la cerere, în cele mai afectate sau periculoase zone, inclusiv pentru asigurarea accesului la obiective critice și protecția populației.

În contextul condițiilor meteo nefavorabile și al restricțiilor temporare de circulație, Centrul Național de Management al Crizelor recomandă cetățenilor:

• să evite deplasările neesențiale, în special în orele dimineții și pe segmentele de drum afectate;
• să adapteze viteza de deplasare la condițiile de drum și să respecte indicațiile Poliției și ale autorităților rutiere;
• să se asigure că autovehiculele sunt echipate corespunzător pentru condiții de iarnă;
• să manifeste prudență sporită la deplasarea pietonală, în special pe trotuare, scări, pasaje și zone în pantă;
• să acorde atenție sporită persoanelor vulnerabile (vârstnici, copii) și să le ofere sprijin, la necesitate;
• să contribuie, în măsura posibilităților, la curățarea și degajarea spațiilor adiacente agenților economici, blocurilor locative, căilor de acces pietonal și zonelor intens circulate, pentru prevenirea accidentărilor și facilitarea mobilității.

Pe întreg teritoriul Republicii Moldova se înregistrează ploi și ceață, cu temperaturi între -2°C și +3°C, favorizând formarea poleiului pe drumuri. Circulația este îngreunată pe mai multe trasee naționale, inclusiv M1, M2, M3, M5, R2 și R3. 

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a intervenit în mai multe raioane pentru deblocarea mijloacelor de transport, inclusiv ambulanțe, oferind suport echipajelor medicale și intervenind la accidentele rutiere cauzate de polei. La nivel național, forțele și mijloacele sunt mobilizate și gata să intervină la cererea autorităților locale.

27 ianuarie 2026, ora 17:06

Stabilirea anului 2030 ca termen limită pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este elementul esențial al procesului de integrare. Cel puțin asta susține ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rahovei. Invitat la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8, diplomatul a declarat că ambele state au demonstrat voință politică și capacitate în implementarea reformelor cerute de UE, chiar în condiții mult mai dificile decât cele în care s-au aflat alte țări care au intrat anterior în blocul comunitar.

„Nu cred că termenul e esență aici, esența e conținutul lucrurilor care se întâmplă. Republica Moldova și Ucraina au depus foarte multe eforturi și au foarte multe succese, chiar mai multe. Dacă am comparat cu cei care au aderat la Uniunea Europeană în perioada anterioară, la ei au durat mult mai mult perioada și au fost mult mai anevoioasă decât ce trecem noi astăzi în acest proces. Am avut voință și o avem, această voință politică. Avem echipă extraordinară, atât la Chișinău, cât și la Kiev”, a declarat Paun Rahovei. 

Ambasadorul a subliniat că Ucraina, aflată în plin război, îndeplinește cerințe de „zeci de ori mai complicate”, dar continuă să avanseze:

„Suntem niște țări care am făcut, avem foarte multe succese pe calea integrării și orice stat responsabil își pune, să spunem așa, niște indici de timp planificând unei pași, unele măsuri, unele evenimente. Din punct de vedere teoretic, acest timp e fixat, rămâne ca noi să facem față, în practică, la îndeplinirea și implementarea regulilor, standardelor și reformelor care ne vor aduce mai aproape de Uniunea Europeană. Bineînțeles, de 2030, nu pot spune nimic”. 

În contextul unor eventualele blocaje politice din interiorul Uniunii Europene, inclusiv poziția dură a premierului ungar Viktor Orban față de deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina, Rohovei a precizat că acestea nu reprezintă obstacole reale.

„Nu văd niște obstacole realiste sau reale argumentate pentru a opri Ucraina în parcursul său de integrare europeană. aceeași problemă sau obstacol a existat și în momentul când se lua decizia de a-i da cererea de aderare și acordarea statutului de țară-candidat, Ucrainei și Republicii Moldova. Era aceeași istorie. Ucraina a reușit, prin cale diplomatică, de a obține dezideratul său de a deveni stat candidat la integrarea europeană. Cu siguranță acest lucru se va întâmpla și de aceasta dată. Orban nu e unicul jucător din Uniunea Europeană”, a punctat diplomatul. 

Ambasadorul ucrainean a mai menționat că integrarea europeană și euroatlantică, precum și respectarea integrității teritoriale și a suveranității statului sunt principii consfințite în Constituția Ucrainei. Kievul nu va accepta compromisuri care să contravină acestor prevederi fundamentale, inclusiv în contextul unor eventuale discuții despre aderarea „în etape” la UE sau „integrare fără statul de stat membru”, cum se stipulează în presa străină. 

Rahovei a evidențiat faptul că atât Republica Moldova, cât și Ucraina sunt poate mai motivate decât alte state candidate, având în vedere experiența istorică comună și costurile reale ale instabilității și insecurității, trăite în perioada sovietică și resimțite acut în prezent.

TV8.md amintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.

În mai 2025, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027. 

Ulterior, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară. 

În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.