Este 24 februarie 2026. Se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Patru ani de rezistență eroică a ucrainenilor. Patru ani în care Rusia nu și-a atins obiectivele, notează presa internațională. Nimeni nu ar fi pariat inițial pe o asemenea durată, iar finalul războiului sângeros nu este încă la orizont. Mesaje de susținere a Kievului a transmis inclusiv președinta Maia Sandu, care a subliniat că rezistența ucraineană a contribuit direct la menținerea stabilității în regiune și la protejarea Republicii Moldova de extinderea conflictului.

Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a arătat buncărul și i-a adresat un apel personal președintelui Donald Trump, cerându-i să rămână de partea Kievului în conflictul cu Rusia, susținând că Washingtonul nu face suficient pentru a-l opri pe Vladimir Putin. ONU anunță că războiul a luat viața a peste 15.000 de civili și a rănit alți 41.000. Pe de altă parte, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că soldații ruși „nu au nevoie de vize” pentru a intra în Europa, sugerând că ar putea face acest lucru prin forță.

UPDATE În cei patru ani de război din Ucraina, au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit calculelor efectuate de „Serviciul rus al BBC” și „Mediazona” pe baza datelor publice. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în rândul voluntarilor – 74.316 persoane (37%). Urmează contractanții (38.847 de morți), deținuții (21.405) și mobilizații (17.940). În restul de 44.818 de cazuri, nu s-a reușit stabilirea apartenenței. Cele mai multe victime au fost identificate în Bashkortostan (9.331 de militari), Tatarstan (7.585) și regiunea Sverdlovsk (6700). Topul este completat de regiunea Krasnodar (6236) și regiunea Celiabinsk (5.948). În Moscova, nivelul pierderilor a fost cel mai scăzut din toată Rusia: cinci persoane la fiecare 10.000 de bărbați, în total 2437 de morți. Liderii absoluți ai anti-clasamentului sunt regiuni defavorizate din punct de vedere economic, precum Buriatia și Tuva, unde acest indicator este de 27 și, respectiv, 33 de ori mai mare (4.524 și 1.818 decese). Jurnaliștii notează că anul 2025 al războiului a fost cel mai sângeros pentru armata rusă. Deși cifra actuală – 49.935 de morți – este mai mică decât cea de anul trecut (83.706), baza de date cu necrologuri neprelucrate conține încă zeci de mii de înregistrări, iar în total au fost publicate cu 40% mai multe decât în 2024. Conform estimărilor preliminare, după toate calculele, numărul soldaților ruși morți în 2025 va depăși 90.000 de persoane, scrie Digi24.

UPDATE Bulgaria își menține poziția fermă împotriva războiului moscovit din Ucraina și susține, și prin președinta sa interimară, Iliana Yotova, că Rusia este o țară agresoare. Yotova compară chiar războiul din Ucraina cu Al Doilea Război Mondial.

UPDATE Canada va acorda Ucrainei un nou ajutor militar de 300 milioane de dolari canadieni (220 milioane de dolari SUA) şi va impune sancţiuni asupra a 100 de nave din aşa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, a anunțat marţi ministrul apărării, David McGuinty, citat de Reuters.

UPDATE 26 de delegații internaționale au sosit la Kiev cu trenul, pe parcursul a două zile, pentu a marca patru ani de la declanşarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina – transmite Ukrinform, citând date furnizate de Ukrzalizniția, compania naţională de transport feroviar a Ucrainei. „Kievul a devenit, din nou, punctul de întâlnire al lumii cu Ucraina – pe parcursul a două zile, 26 de delegații internaționale au sosit cu trenul în capitală. Ukrzalizniția a avut onoarea de a întâmpina distinșii oaspeți care au venit să susțină statul nostru în această zi” – se arată în comunicat. Printre oficialii de rang înalt s-au numărat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, președinții Estoniei și Finlandaei, prim-miniștrii Croației, Danemarcei, Suediei, Norvegiei, Islandei și Letoniei, președintele Camerei inferioare a legislativului Poloniei, delegații din Regatul Unit, Macedonia de Nord, Spania, Lituania și Germania, precum și reprezentanți ai Băncii Mondiale, parlamentari europeni din cadrul U4U și comisari europeni conduși de Marta Kos, comisar european pentru extindere, notează Spotmedia.

UPDATE Bloomberg a relatat, citând aliați NATO, că Statele Unite ar căuta să pună capăt  războiului ruso-ucrainean până pe 4 iulie, când SUA marchează Ziua Independenței. Potrivit Bloomberg, fără a dezvălui detalii despre sursele sale, agenția a menționat că Statele Unite și-ar dori să ajungă la un acord de pace privind războiul din Ucraina până pe 4 iulie. Totuși, aliații NATO și-au exprimat scepticismul față de un astfel de termen, scrie European Pravda.

UPDATE Se împlinesc patru ani de când tancurile rusești au trecut granița în Ucraina, iar Alianța Nord-Atlantică a marcat momentul printr-o ceremonie solemnă la Bruxelles. Mesajul transmis de la vârful NATO este unul de forță: aliații asigură 99% din tot ajutorul militar care ajunge la Kiev și nu au de gând să se oprească aici.Mark Rutte: „Rusia lui Putin a eșuat pe câmpul de luptă”. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a ținut un discurs plin de emoție, dar și de avertismente dure la adresa Kremlinului. Acesta a subliniat că, în ciuda propagandei de la Moscova, realitatea de pe front arată că ambițiile Rusiei au fost blocate de curajul incredibil al ucrainenilor.

UPDATE Parlamentul European a cerut ca orice viitor acord de pace între Ucraina și Rusia să se bazeze pe garanții de securitate solide și credibile pentru Kiev, comparabile cu Articolul 5 din tratatul NATO și cu Articolul 42 alineatul (7) din Tratatul UE, și a solicitat intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei și continuarea decuplării energetice, notează Money.

UPDATE La patru ani de război, negocierile de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina bat pasul pe loc. Cele două părți beligerante nu vor să cedeze la negocieri: Ucraina nu vrea să cedeze terioriu către Rusia, iar Rusia nu vrea să accepte cerințele Kievului. Dacă ați fi în locul lui Zelenski, ați ceda teritorii pentru încă o bucată de hârtie, se întreabă retoric europarlamentarul Cristian Terheș, care avertizează: „cea mai vulnerabilă țară NATO astăzi dacă trece Rusia de Ucraina e România”, scrie Știripesurse.

UPDATE Rusia va încerca să rezolve problema extinderii NATO prin metode militare sau politice, fără eliminarea acestei probleme fiind imposibilă soluţionarea conflictului din jurul Ucrainei, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, comentând acuzaţiile liderului ucrainean Volodimir Zelenski în legătură cu încălcarea Memorandumului de la Budapesta, relatează TASS. 

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, la o reuniune a FSB, că există informații despre o tentativă de aruncare în aer a conductelor de gaze Turkish Stream și Blue Stream din Marea Neagră. „În acest moment, primim și noi informații, propriile noastre informații operaționale. Ar trebui să apară în presă astăzi, probabil că apar deja, nu am avut încă ocazia să le analizez, dar vorbim despre o posibilă explozie a sistemelor noastre de gaze de pe fundul Mării Negre”, a declarat Vladimir Putin. El a susținut că aceste atacuri au avut ca scop sabotarea procesului de pace.

UPDATE Europa are „numeroase lacune” de remediat în materie de echipamente militare, în special pentru a se adapta la inovaţiile tehnologice apărute în război în Ucraina în ultimii patru ani, informează marţi un raport al institutului specializat în apărare IISS, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Procentul cetăţenilor ruşi care sprijină în mod ferm războiul a scăzut cu patru puncte procentuale în ultimul an ajungând la 14%, potrivit unui sondaj dat publicităţii marţi de proiectul independent de cercetare Chronicles, relatează agenția de știri EFE. 

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski le-a mulțumit aliaților pentru sprijinul acordat în domeniul apărării antiaeriene și a anunțat că prima parte a noului pachet de sprijin în domeniului antiaerian a sosit deja în Ucraina – transmite Suspilne. Potrivit postului public de televiziune, Zelenski a făcut declaraţii în acest sens în cadrul reuniunii Coaliției celor dispuși, care are loc la Kiev, marţi, cu ocazia împlinirii a patru ani de la declanşarea războiului de amploare al Rusiei împotriva Ucrainei. Zelenski a mulţumit partenerilor pentru contribuția la consolidarea sistemului ucrainean de apărare antiaeriană. „Avem nevoie de rachete PAC-3 și PAC-2 din partea Statele Unite. Suntem foarte recunoscători pentru ultimul pachet de apărare aeriană. Nu pot dezvălui toate detaliile, dar jumătate din pachet se află deja aici. Vă mulțumim, este foarte important”, a subliniat președintele, scrie Rador.

UPDATE La patru ani de la începutul războiului, o altă amenințare planează asupra Europei. Nu vine din tranșee, nici din cerul brăzdat de rachete, ci din inima celei mai mari centrale nucleare de pe continent – Centrala Nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație rusă încă din primele zile ale invaziei, scrie The Sun. Experții avertizează că, în actualele condiții, „un milion de lucruri ar putea merge prost”, iar un accident major ar putea deveni „una dintre cele mai grave catastrofe umanitare din Europa”.

UPDATE Operatorul de sistem de transport al energiei electrice, Ukrenergo, a confirmat marți că fluxurile de electricitate din Uniunea Europeană rămân active, în pofida deciziei Slovaciei de a suspenda furnizarea de energie în regim de urgență, scrie Reuters.

UPDATE Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat marți că Rusia ar putea folosi arme nucleare tactice împotriva Ucrainei, Franței și Marii Britanii, dacă aceste două state furnizează Kievului tehnologie nucleară, scrie Kyiv Independent. Amenințările lui Medvedev au venit după ce Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a anunțat că Parisul și Londra lucrează pentru a oferi Ucrainei arme nucleare pentru a „asigura condiții mai favorabile” în negocieri.

UPDATE Spionii ruși au transformat proprietăți din Europa de Vest într-o rețea de „cai troieni” menită să declanșeze o potențială campanie coordonată de sabotaj, au avertizat oficiali ai serviciilor de informații, citați de The Telegraph. Exploatând cadrele juridice slabe, unitățile clandestine ruse sunt suspectate că au achiziționat proprietăți imobiliare sensibile în apropierea unor obiective militare și civile în cel puțin o duzină de țări europene.

UPDATE Președintele Consiliului European, António Costa, a acuzat Ungaria că manifestă „lipsă de respect” față de decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, după ce Budapesta a blocat plata, deși inițial fusese de acord în decembrie anul trecut. „Trebuie să punem în aplicare ceea ce am convenit pe 18 decembrie, și anume să acordăm împrumutul de 90 de miliarde de euro Ucrainei”, a declarat António Costa la Kiev, unde se află pentru a marca cei patru ani de război în Ucraina, relatează POLITICO. „Și nimeni nu poate ignora decizia Consiliului European.”, a mai declarat acesta.

UPDATE Rusia va încerca să rezolve problema extinderii NATO prin metode militare sau politice, fără eliminarea acestei probleme fiind imposibilă soluţionarea conflictului din jurul Ucrainei, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Comentariul oficialului rus, care vine chiar în ziua în care se împlinesc patru ani de la invazia rusă din Ucraina, vrea să justifice încă o dată agresiunea rusă şi sugerează totodată că Moscova nu are de gând să renunţe la condiţiile ei pentru a face pace, scrie Digi24.

UPDATE Preşedintele Nicuşor Dan afirmă, la împlinirea a patru ani de război în Ucraina, că Rusia a declanşat ”un război fără milă împotriva unei naţiuni care a refuzat să se lase înfrântă”. ”Ucraina luptă pentru noi toţi şi menţine securitatea întregului nostru continent, cu un curaj şi o rezistenţă admirabile”, subliniază el. Nicuşor Dan adaugă că negocierile pentru încheierea războiului trebuie să continue până când se vor îndeplini condiţiile pentru o pace justă, cu garanţii de securitate, scrie RFI.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește o pace justă și durabilă, însă a subliniat că, în timpul negocierilor, nu va permite minimalizarea luptei ucrainenilor și a sacrificiilor făcute în război. Într-un mesaj transmis, marţi, cu ocazia împlinirii a patru ani de la declanşarea invaziei ruse la scară largă, președintele Zelenski a subliniat că Ucraina urmărește o pace puternică și demnă. Înainte de fiecare rundă de negocieri, echipa primește directive clare – să nu fie minimalizate drumul parcurs și jertfele ucrainenilor, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, subliniază eşecul „militar, economic şi strategic” al Rusiei după patru ani de război în Ucraina. „Au trecut patru ani de când Europa s-a trezit la sunetul bombelor ruseşti în Ucraina. Patru ani de război de agresiune ales de Rusia, cu încălcarea flagrantă a dreptului internaţional, a suveranităţii unui popor şi a vieţii umane. Patru ani de oraşe lovite, şcoli şi spitale distruse, infrastructuri energetice vizate metodic pentru a arunca familiile în frig şi teroare. Patru ani, 15.000 de civili ucraineni ucişi. Patru ani de vieţi distruse, violenţă, violuri, torturi, crime de război şi teroare. Patru ani şi mii de copii ucraineni smulşi de pe pământul lor şi de lângă familiile lor. Dar patru ani în care Ucraina rezistă şi se opune”, a adăugat Macron, pe X.

UPDATE Liderii ţărilor nordice şi baltice, printre care preşedintele finlandez Alexander Stubb şi prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, au sosit în Ucraina, a anunţat ministrul ucrainean de Externe. „Sunt încântat să îi întâmpin pe liderii celor opt ţări nordice şi baltice, aliaţii noştri adevăraţi şi apropiaţi în apărarea libertăţii, justiţiei şi adevărului”, a scris Andrii Sîbiha, pe X. „Vă mulţumim pentru sprijinul vostru ferm şi neclintit faţă de Ucraina şi faţă de valorile şi principiile europene comune”, le transmite şeful diplomaţiei ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Serviciul de informații externe al Rusiei, SVR, a acuzat marți, 24 februarie, Marea Britanie și Franța că se pregătesc să înarmeze Kievul cu bombe nucleare, o afirmație făcută fără a prezenta dovezi. Regatul Unit nu a comentat deocamdată mesajul transmis de SVR despre pregătirea unui transfer de arme nucleare către Ucraina, în timp ce ambasada Franţei la Moscova l-a descris drept „o minciună sfruntată”.

UPDATE Kremlinul se victimizează din nou, în ziua în care se împlinesc patru ani de la invazia sa pe scară largă în Ucraina. Moscova susține că decizia țărilor occidentale de a interveni în conflictul pe care îl are cu vecinul său a transformat „operațiunea sa militară specială” într-o confruntare mult mai amplă cu ţarile care, potrivit Moscovei, doresc să distrugă Rusia, relatează Reuters, potrivit news.ro. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că NATO ar trebui să considere rachetele Oreșnik cu rază medie de acțiune ale Rusiei desfășurate în Belarus ca o țintă militară legitimă.Zelenski a declarat într-un interviu acordat publicației Zerkalo (Oglinda), o publicație media de opoziție din Belarus, că Rusia și Belarus organizează un „spectacol” în jurul desfășurării rachetei Oreșnik pe teritoriul belarus, deoarece sistemul complet nu a fost încă livrat acolo și „doar vehiculele relevante” au sosit, European Pravda. 

UPDATE Contraofensiva Ucrainei pe frontul de sud-est a fracturat pozițiile rusești, însă între timp Moscova a trimis de întăriri în regiune. La două săptămâni de la prăbușirea comunicațiilor prin Starlink și lansarea unor contraatacuri, trupele ucrainene mențin presiunea asupra forțelor rusești, provocând pierderi semnificative și avansând din vest și nord împotriva unui corp cheie din armata rusă, relatează Euromaidan Press.

UPDATE Europa se pregătește să reducă drastic numărul diplomaților ruși și să oprească intrarea a sute de mii de foști soldați ruși în spațiul Schengen, ca răspuns la pericolele de spionaj și subversiune, a anunțat Kaja Kallas, potrivit Adevărul.

UPDATE Rusia încearcă în continuare să implice Belarusul și mai mult în războiul său împotriva Ucrainei, a avertizat președintele Volodimir Zelenski în primul său interviu acordat presei belaruse de la începutul invaziei la scară largă, preluat de Meduza. Într-o declarație acordată publicației independente Zerkalo, care activează în exil, Zelenski a discutat despre regimul lui Alexandr Lukașenko și implicarea Belarusului în războiul care intră, astăzi, în cel de-al cincilea an. „Întotdeauna am avut un mare respect pentru Belarus și pentru poporul belarus. Am fost în Belarus de multe ori”, a spus Volodimir Zelenski, scrie Gândul.

UPDATE Războiul din Ucraina continuă, însă, s-a transformat într-unul de uzură, iar Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington a publicat un studiu cutremurător. Numărul soldaților ruși și ucraineni uciși, răniți sau dispăruți în cei aproape patru ani de război este pe cale să ajungă la două milioane până în această primăvară, pe măsură ce atacurile Rusiei asupra Ucranei continuă. Aproape 1,2 milioane de soldați ruși și aproape 600.000 de soldați ucraineni au fost uciși, răniți sau sunt dispăruți, ceea ce înseamnă că dureroasa cifră totală a victimelor – pentru ambele țări – ajunge la aproape 1,8 milioane. Pe întreaga durată a războiului, cifrele pierderilor de vieți omenești au fost dificil de stabilit, din cauză că Rusia subestimează, permanent, numărul morților și răniților, iar Ucraina, la rândul ei, nu dezvăluie cifre oficiale, scrie Spotmedia.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina noaptea trecută folosind o rachetă balistică Iskander-M și 133 de drone. Primele rapoarte indică faptul că, până la ora 08:30, forțele ucrainene de apărare aeriană distruseseră sau bruiaseră 111 drone. Lovituri de rachetă balistică și 19 drone au fost înregistrate în 16 locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Atacurile cu drone ruseşti din timpul nopţii asupra oraşului Zaporojie din sud-estul Ucrainei au rănit cinci persoane, printre care şi un copil, au declarat autorităţile. Serviciul de Urgenţă al Ucrainei (DSNS) spune că atacurile au vizat mai multe locuri din centrul regional. Într-un loc, o dronă s-a prăbuşit peste clădirea unei fabrici situată lângă un bloc de locuinţe cu nouă etaje, provocând un incendiu care s-a extins pe o suprafaţă de 200 mp.

UPDATE Marea Britanie a anunţat un pachet de sprijin militar, umanitar şi pentru reconstrucţie pentru Ucraina – 20 de milioane de lire sterline (26,98 milioane de dolari) pentru sprijin energetic de urgenţă, în vederea protejării şi reparării reţelei energetice a Ucrainei şi a furnizării de capacitate suplimentară de generare; 5,7 milioane de lire sterline pentru asistenţă umanitară comunităţilor aflate în prima linie a conflictului; instruire în Marea Britanie pentru piloţii ucraineni care vor deveni instructori de zbor cu elicopterul; 30 de milioane de lire sterline pentru a sprijini rezilienţa societăţii ucrainene şi pentru a promova eforturile de justiţie şi responsabilitate pentru victimele şi supravieţuitorii presupuselor crime de război comise de Rusia, scrie Spotmedia.

UPDATE Conform înțelepciunii populare, cu cât un război durează mai mult, cu atât publicul devine mai puțin entuziast în ceea ce privește continuarea conflictului. La urma urmei, cetățenii obișnuiți sunt cei care tind să suporte costurile economice și umane, scrie The Conversation într-o analiză privind războiul lui Putin împotriva Ucrainei care întră astăzi în cel de-al cincilea an.

UPDATE Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a declarat că miniștrii de externe ai UE nu au ajuns la un acord privind al 20 lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar Uniunea trebuie să își consolideze mesajul strategic și să mute presiunea din negocieri de pe Ucraina pe Rusia, scrie Money.

UPDATE În ciuda reducerii sprijinului acordat de SUA, volumul total al ajutorului alocat Ucrainei a rămas relativ stabil în 2025, în principal datorită sprijinului semnificativ sporit din partea Europei. Ajutorul militar european a crescut cu 67% față de media din perioada 2022-2024, în timp ce ajutorul non-militar a crescut cu 59%. Ajutorul militar este suportat din ce în ce mai mult de un număr redus de țări, în timp ce ajutorul financiar provine în prezent în principal de la instituțiile UE, potrivit unor date publicate de Institutul Kiel.

UPDATE În timp ce războiul din Ucraina intră în al cincilea an, o investigație a „The Guardian” dezvăluie un paradox uluitor. Cu câteva luni înainte de ofensiva rusă din 24 februarie 2022, serviciile de informații americane și britanice descifraseră amploarea intențiilor lui Vladimir Putin, relatează Le Point. Dar avertismentele lor repetate au fost ignorate, mai întâi de Europa, apoi de Kiev. Mai mult, chiar oficialii ruși dădeau asigurări în ajun că Rusia nu are de gând să atace pe nimeni, dar acțiunile ulterioare ale Moscovei au arătat că erau doar minciuni rostite la tribune.

UPDATE 12,7 milioane de persoane au nevoie de asistență umanitară urgentă în interiorul Ucrainei, 3,8 milioane sunt strămutate intern, iar 5,3 milioane de ucraineni sunt refugiați sau solicitanți de azil la nivel mondial, arată datele Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).

UPDATE Peste o treime dintre copiii Ucrainei (2.589.900) rămân strămutați la patru ani de la începutul războiului. Dintre aceștia, 791.000 se află în interiorul Ucrainei, iar 1.798.900 sunt refugiați în străinătate. Bombardamentele au provocat peste 3.200 de victime în rândul copiilor din 2022, iar numărul acestora este în creștere în 2025. Peste 1.700 de școli au fost avariate sau distruse, afectând accesul la educația cu prezență fizică pentru unul din trei copii. Atacurile asupra infrastructurii energetice i-au lăsat pe copii să se confrunte cu frig extrem, mulți fiind expuși riscului de îmbolnăvire. UNICEF avertizează asupra presiunii tot mai mari asupra sănătății mintale a copiilor și oferă ajutor umanitar — inclusiv educație, asistență medicală și sprijin psihologic — pentru peste 7 milioane de persoane în 2025.

UPDATE Când invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a ajuns la 1.418 zile, luna trecută, a depăşit oficial un prag istoric - aceeaşi perioadă de timp de care a avut nevoie Moscova pentru a învinge Germania nazistă în al Doilea Război Mondial. Şi, spre deosebire de Armata Roşie, care a avansat până la Berlin în urmă cu opt decenii, în ceea ce a numit Marele Război Patriotic, invazia totală a Rusiei asupra vecinului său, care durează de patru ani, încă nu a reuşit să cucerească în totalitate centrul industrial din estul Ucrainei, relatează The Associated Press. 

UPDATE Invazia Ucrainei de către Vladimir Putin în 2022 a însemnat multe lucruri - acaparare nerușinată de teritorii, fantezie creată în izolare, scenariu țarist. În același timp, Vladimir Putin a încercat să riposteze împotriva agentului care a izolat Rusia, Statele Unite cu un atac fulger, presupunând că ar fi pus America la locul ei. Și în plus, ar fi dat Rusiei puterea de a modela destinul Europei. Când Putin vorbea, Statele Unite trebuiau să asculte.Dar Trump i-a dat o veste proastă lui Putin, după mai bine de un an de negocieri. Admirația președintelui american pentru omologul său rus nu s-a transformat în beneficii reale pentru Rusia, potrivit The New York Times. Eforturile de normalizare a relației bilaterale nu au dus nicăieri: nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reluarea zborurilor directe sau trimiterea unui nou ambasador american la Moscova. 

UPDATE Șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Kyrylo Budanov, caracterizează etapa actuală a negocierilor cu un „optimism precaut”. În ciuda caracterului confidențial al procesului, acesta a asigurat că dialogul nu stagnează, deși rezultatele vor deveni evidente pentru public abia în etapa finală. El a oferit aceste detalii într-un comentariu pentru jurnalista de la „Novyny.LIVE”.

UPDATE O explozie a avut loc la o benzinărie din Mykolaiv. Au fost răniți agenți ai forțelor de ordine care își parcaseră mașinile acolo. Explozia din Mykolaiv s-a produs pe teritoriul unei stații Peco dezafectate, luni, 23 februarie, la ora 18:10. În urma incidentului, șapte angajați ai poliției de patrulare au fost răniți. Informația a fost comunicată de șeful Poliției Naționale a Ucrainei, Ivan Vyhivski.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că războiul Rusiei mpotriva Ucrainei se află la „începutul sfârșitului”, dar a făcut apel la SUA să nu cadă în capcana „jocurilor” de negociere ale dictatorului rus Vladimir Putin, relatează New Voice.

UPDATE Armata rusă a pierdut peste 300.000 de oameni în cei patru ani de război din Ucraina, potrivit unor surse independente. Deşi decesele ruse sunt secretul lui Polichinelle, Kremlinul rămâne tăcut pentru a nu amplifica şi mai mult nemulţumirea în creştere a ruşilor faţă de campania militară din ţara vecină, scrie EFE.

UPDATE Președintele a mai vorbit și despre epuizarea acumulată după 1.462 de zile de război. El a acuzat „a doua armată a lumii” că luptă acum împotriva blocurilor de locuințe și a centralelor electrice. Deși ucraineni trec prin cea mai grea iarnă de până acum, ei refuză să cadă sub atacurile nocturne. „Ne puteţi obliga să coborâm în adăpost, dar nu puteţi îngropa Ucraina pentru totdeauna. Ne ridicăm neapărat, ne întoarcem, continuăm să luptăm, pentru că luptăm pentru viaţă. Pentru dreptul de a sta pe pământul nostru, de a respira aerul nostru”, spune Zelenski.

UPDATE „În acest cabinet, în această mică cameră din buncărul de pe strada Bankova, am purtat primele mele discuţii cu liderii mondiali la începutul războiului. Aici am vorbit cu preşedintele Biden şi tot aici am auzit: „Volodimir, există o ameninţare, trebuie să părăsiţi urgent Ucraina. Suntem gata să vă ajutăm în acest sens”. Iar eu am răspuns că am nevoie de arme, nu de taxiuri”, povestește Zelenski, potrivit News.ro.

UPDATE „Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin și-a început ofensiva de trei zile pentru a cuceri Kyivul. Iar acest lucru spune multe despre rezistența noastră, despre modul în care Ucraina a luptat în tot acest timp. În spatele acestor cuvinte stau milioane dintre oamenii noștri, un curaj imens, o muncă incredibil de grea, rezistență și drumul lung pe care Ucraina îl parcurge din 24 februarie. Privind înapoi la începutul invaziei și reflectând asupra prezentului, avem tot dreptul să spunem: ne-am apărat independența, nu ne-am pierdut statalitatea; Putin nu și-a atins obiectivele. Nu i-a frânt pe ucraineni; nu a câștigat acest război. Am păstrat Ucraina și vom face totul pentru a asigura pacea și dreptatea. Slavă Ucrainei!”, a scris Volodimir Zelenski pe Telegram. 

UPDATE Într-un interviu pentru Financial Times, acesta a afirmat că Putin se folosește de propunerile adresate președintelui american Donald Trump pentru a slăbi pozițiile Kievului la masa negocierilor. Întrebat despre progresul discuțiilor de pace, Zelenski a răspuns că „rușii fac jocuri și nu au intenții serioase de a pune capăt războiului”. „Văd clar acest lucru, deoarece sunt niște actori foarte slabi. Încearcă să se joace atât cu Trump, cât și cu întreaga lume. Asta este realitatea. Putin are impresia că este convingător și că poate inspira încredere, dar nu este așa, e un actor prost”, a punctat președintele Ucrainei.

UPDATE Potrivit liderului de la Kiev, există la Washington convingerea că Putin va opri războiul dacă Ucraina cedează regiunea Donbas. Totuși, Zelenski consideră această perspectivă ca fiind una extrem de lipsită de viziune. „Sincer vorbind, nu am nicio certitudine că pretențiile Rusiei se opresc aici sau că războiul s-ar încheia odată cu retragerea noastră din Donbas. Rusia rămâne Rusia și, după cum bine știți, este o țară în care nu poți avea încredere”, a completat președintele.

UPDATE Alexander J. Motyl, profesor de științe politice la Universitatea Rutgers-Newark din Statele Unite, afirmă că după patru ani de război de tip genocid, Vladimir Putin a realizat exact opusul obiectivelor sale strategice. Dictatorul a provocat prin războiul său un dezastru pentru Rusia și în același timp un adevărat miracol în Ucraina, care și-a creat cea mai capabilă armată din Europa.

UPDATE Runda de negocieri trilaterale de la Geneva, desfășurată între reprezentanții Ucrainei, ai Statelor Unite și ai Rusiei, s-a finalizat pe 18 februarie cu rezultate mixte. Zelenski a punctat dificultatea dialogului, menționând că singurele avansuri concrete vizează domeniul militar, mai exact mecanismul de monitorizare a încetării focului, în care SUA vor juca un rol activ. În timp ce sursele Axios susțin că discuțiile sunt în impas din cauza inflexibilității Moscovei, emisarul special american Steve Witkoff a oferit o notă optimistă, afirmând că dialogul a generat un „progres semnificativ”.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la București, Andrei Țărnea, i-a răspuns lui Medvedev, arătând că militarii ruși primesc doar „bilete dus”, amintind anii războaielor pierdute de Moscova: 1856 – Războiul Crimeii, 1905 – Războiul Ruso-Japonez, 1921 – Războiul polono-sovietic și 1989 – prăbușirea URSS. „Foștii politicieni lipsiți de importanță care numesc orice femeie «șobolan» ar trebui ignorați, dar femeile și fetele din Rusia sau din orice altă parte a lumii merită mult mai mult. Este grăitor faptul că, în timp ce el împroașcă online otravă josnică, femeile, femeia pe care încearcă să o discrediteze călătorește prin lume și modelează politica”, a comentat Andrei Țărnea, potrivit Spotmedia.

UPDATE Într-un mesaj publicat pe platforma X, Medvedev a reacționat la declarațiile șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care a afirmat că Uniunea Europeană analizează modalități de a restricționa accesul foștilor militari ruși în spațiul Schengen. „Ar putea intra fără viză, dacă vor. Ca în 1812 sau 1945”, a scris oficialul rus, făcând referire la campanii militare istorice în Europa. În același mesaj, el a folosit un limbaj ofensator la adresa lui Kallas, notează Adevărul.

UPDATE Contrar speculațiilor de pe rețelele sociale, sprijinul financiar acordat de România Ucrainei are un impact nesemnificativ asupra deficitului bugetar record, reprezentând doar 0,2% din PIB - o sumă echivalentă cu bugetul pentru cultură și sport, notează Libertatea.

UPDATE Rusia îl anchetează pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, în cadrul unui dosar penal privind „facilitarea activităților teroriste”, a raportat ziarul de stat Rossiyskaya Gazeta, citând Serviciul Federal de Securitate (FSB). Durov nu a putut fi contactat imediat pentru a comenta raportul, dar în ultimele zile Telegram a negat o serie de acuzații ale Rusiei potrivit cărora aplicația ar fi un refugiu pentru activități criminale și ar fi compromisă atât de serviciile de informații occidentale, cât și de cele ucrainene, scrie Reuters.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis marți un mesaj odată cu împlinirea a patru ani de război în Ucraina, anunță Mediafax. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis marți un mesaj de solidaritate cu Ucraina, la împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei rusești. Mesajul său a fost publicat pe pagina de X, unde lidera de la Bruxelles a scris că a ajuns la Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului în Ucraina. Ea a subliniat sprijinul Europei pentru poporul ucrainean:  „Nu vom renunța până când pacea nu va fi restabilită”.

UPDATE Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a transmis un mesaj de apreciere și recunoștință față de poporul ucrainean, la patru ani de la izbucnirea războiului din țara vecină. Șefa statului a subliniat importanța unei păci juste și a reafirmat sprijinul țării noastre pentru Ucraina.

UPDATE Un polițist a fost ucis și alți doi răniți la Moscova în noaptea de luni spre marți de „explozia unui dispozitiv neidentificat” declanșată de „un criminal” care a decedat și el, a indicat filiala locală a Ministerului de Interne, potrivit Le Figaro. „Astăzi, în jurul orei 00:05 (21:05 GMT luni), un individ necunoscut s-a apropiat de ofițerii poliției rutiere (…) aflați într-un vehicul de patrulare în piața gării Saviolovo, apoi a avut loc explozia unui dispozitiv neidentificat”, a declarat această sursă pe Telegram. „Criminalul a murit la fața locului”, a adăugat sursa citată, precizând că un polițist a decedat și că alți doi, răniți, au fost spitalizați.

UPDATE Cea mai recentă evaluare a instituțiilor, bazată pe date din perioada 24 februarie 2022 – 31 decembrie 2025, arată o creștere de 12% față de estimarea de anul trecut, notează Reuters. Studiul nu include date despre intensificarea atacurilor Rusiei asupra instalațiilor energetice ucrainene din ianuarie și februarie, care a lăsat zeci de mii de oameni din Ucraina fără încălzire, electricitate și apă, în timpul celei mai reci ierni din ultimele decenii.

UPDATE Ne aflăm în anul 2036. Pe Flancul Estic al NATO e liniște. Ucraina se bazează pe o structură de securitate coordonată de europeni și care oferă instruirea permanentă a trupelor, sisteme de informații integrate, capacități de mentenanță și protejarea infrastructurii energetice, feroviare și digitale. Toată această postură face ca o eventuală nouă agresiune din partea Rusiei să fie una mult prea costisitoare pentru Kremlin pentru a merita efortul.   Dar mai există și un scenariu mult mai sumbru pentru anul 2036: Ucraina este o uriașă zonă gri aflată la frontiera estică a UE și NATO cu Rusia, care înghite resurse și bani non-stop. Cele două scenarii, la fel de probabile, arată că Europa trebuie să-și decidă viitorul chiar acum, în aceste zile. În funcție de deciziile pe care liderii europeni le adoptă în aceste zile, depinde viitorul Ucrainei peste 10 ani și, implicit, cel al Europei, se arată într-o analiză a Centrului pentru Analize Politice Europene (CEPA).

UPDATE RTE, televiziunea publică irlandeză, nu uită că invazia a creat o criză umanitară masivă, forțând milioane de ucraineni, în mare parte femei și copii, să fugă spre vest pentru a se adăposti. Încercarea Rusiei de a înlătura rapid guvernul ucrainean a eșuat, dar scopul său rămâne același - de a crea un stat ucrainean slăbit, unul pe care Moscova să îl poată controla și pe care să îl împiedice să se integreze mai strâns cu Occidentul. Această iarnă a fost cea mai grea din războiul de până acum pentru ucraineni, infrastructura energetică a țării fiind afectată de atacurile cu drone și rachete rusești. Penele de curent și încălzire rezultate au însemnat că milioane de ucraineni au fost nevoiți să îndure temperaturi de îngheț în casele lor.

UPDATE Deutsche Welle  este de părere că ”unul dintre cei mai importanți factori care întăresc rezistența oamenilor este conștientizarea faptului că războiul Rusiei este unul existențial. Pentru ucraineni, războiul nu este doar despre dreptate, ci despre simpla supraviețuire”.

UPDATE The New York Times consideră că, acum, Ucraina a depășit un punct fără întoarcere. ”Kievul este obosit. În cea mai mare parte a celor patru ani, capitala a insistat să își mențină sau să își restabilească viața urbană vibrantă obișnuită. Teatrele au funcționat, la fel ca și galeriile de artă și muzeele (deși colecțiile permanente au fost depozitate în locații sigure); universitățile și școlile secundare au continuat instruirea cu prezență fizică; bicicletele și trotinetele electrice au fost bine întreținute; metroul a continuat să funcționeze; iar calea ferată a deservit orașul ca un ceasornic. Calea ferată, în special, a devenit un simbol al invincibilității sau, literalmente, al caracterului indestructibil”.

UPDATE ”După 4 ani de război purtat de Rusia în Ucraina, pacea este încă greu de întrevăzut, în ciuda eforturilor SUA”, transmite ABC News. ”Când invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia a depășit 1.418 zile luna trecută, de fapt a depășit oficial o etapă istorică - același interval de timp necesar Moscovei pentru a învinge Germania nazistă în al Doilea Război Mondial”.

UPDATE Kievul s-a oprit într-un moment de reculegere, într-un omagiu adus militarilor şi civililor ucişi de la începutul războiului, la marcarea a patru ani de conflict armat. Timp de un minut, la ora locală 9.00 (şi ora României), capitala ucraineană a rămas încremenită, circulaţia s-a întrerupt, iar trecătorii au rămas pe loc, cu mâna în dreptul inimii, notează news.ro.

UPDATE CNN amintește cum Vladimir Putin, omul forte al Kremlinului, își dezvoltase deja înainte de 2022 o tendință spre utilizarea forței. ”Războaiele lui Putin în Cecenia, Georgia și Siria, precum și acțiunile militare din Crimeea și estul Ucrainei, i-au adus succesul la un cost relativ mic. Dar invadarea celei de-a doua țări ca mărime din Europa, după Rusia însăși, era o perspectivă potențial catastrofală care, cu siguranță, ar fi trebuit să-l pună pe gânduri pe un strateg rece precum Putin. Se pare că nu”.

UPDATE Imagini istorice au fost publicate pe Internet. Juristul ucrainean Evhen Pronin a publicat două videoclipuri din 23 februarie 2022, filmate la bordul aeronavei Antonov An-225 Mria, la aeroportul Hostomel. „Au mai rămas 12 ore până la invazie și la distrugerea avionului”, a menționat Pronin în descrierea imaginilor.