Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că situația conflictuală din Orientul Mijlociu ar putea afecta sprijinul din partea Occidentului pentru Kiev. Totodată, Zelenski anunță că Ucraina a trimis drone de interceptare și specialiști pentru a proteja bazele SUA din Iordania. Pe de altă parte, președintele finlandez, Alexander Stubb, consideră că atacurile asupra Iranului vor frâna războiul Rusiei în Ucraina. 

Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, folosind 29 de rachete și 480 de drone, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. Pe de altă parte, Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică că unitățile sale de apărare aeriană au interceptat 234 de drone deasupra diferitelor părți din centrul și sudul Rusiei. Ucraina cere Ungariei restituirea urgentă a zecilor de milioane de dolari, euro și kg de aur confiscate din blindatele venite din Austria.

UPDATE Ucraina anunță că a primit 11 solicitări din partea unor țări din Orientul Mijlociu și Europa pentru sprijin în domeniul securității, potrivit Al Jazeera. Este vorba despre asistență în vederea contracarării atacurilor cu drone iraniene. „Există un interes clar pentru experiența Ucrainei în protejarea vieților, a interceptoarelor relevante, a sistemelor de război electronic și a instruirii”, a declarat președintele Volodimir Zelenski. El a mai spus că Ucraina va oferi asistența solicitată. „Ucraina este pregătită să răspundă pozitiv solicitărilor celor care ne ajută să protejăm viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”, a precizat Zelenski. Dronele de fabricație iraniană au fost folosite de ruși pe frontul ucrainean, scrie Mediafax.

UPDATE Concesiile teritoriale din partea Ucrainei vor face Rusia să continue războiul și să-și extindă țintele și asupra Europei, avertizează consilierul lui Volodimir Zelenski, Mihailo Podolyak. În al cincilea an al războiului început cu invazia Ucrainei din februarie 2022, Rusia nu a primit încă suficiente descurajări pentru a încheia conflictul, spune Podolyak.Consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelensky, Mihailo Podolyak, consideră că orice garanție de securitate oferite țării sale țin și de protejarea Europei, iar cedarea de teritorii arată Rusiei că adversarii săi sunt slabi.„Rusia a început un război de mare amploare, mult mai mare decât și-ar fi putut imagina cineva. În 2022, înainte de invazia totală, exista deja un război hibrid împotriva Ucrainei. Și Rusia nu a atins niciunul dintre obiectivele pe care și le stabilise înainte de invazie. Iar acum, după patru ani de rezistență, voi ați ceda voluntar ceva?”, a declarat consilierul lui Zelenski într-un interviu publicat de TVR Info, luni, 9 martie. Podolyak susține că războiul este identitatea Federației Ruse, iar singura modalitate de o opri conflictul militar ține de sancțiuni și mai dure. 

UPDATE Kremlinul s-a răzgândit în privința completării Dumei de Stat cu participanți la războiul împotriva Ucrainei, au informat trei surse ale „Verstka” din cadrul autorităților regionale și federale. Potrivit acestora, s-a decis renunțarea la ideea de a introduce în parlament 100-150 de „veterani ai războiului din Ucraina”: prioritatea a devenit controlabilitatea și loialitatea candidaților, și nu experiența lor pe front, scrie Digi24.

UPDATE Diplomaţia ucraineană şi-a exprimat luni indignarea faţă de relele tratamente aplicate celor şapte angajaţi bancari ucraineni, arestaţi săptămâna trecută în Ungaria, dintre care unul a trebuit să fie internat în spital după ce i s-a administrat, prin constrângere, o injecţie cu medicamente, relatează France Presse. citată de Agerpres. Aceşti angajaţi ai unei bănci publice ucrainene, care transportau 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro şi 9 kilograme de aur din Austria, au fost arestaţi joi în Ungaria, ceea ce a dus la deschiderea unei anchete pentru "spălare de bani".

UPDATE Activitatea în punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene a fost suspendată temporar. Autoritățile din Ucraina au semnalat defecțiuni tehnice la sistemele informaționale din toate punctele de trecere aflate pe teritoriul ucrainean. Potrivit unui comunicat al Poliției de Frontieră, măsura va rămâne în vigoare până la reluarea activității de către partea ucraineană. Problemele tehnice au dus la sistarea temporară a activității la frontieră, iar călătorii sunt îndemnați să manifeste înțelegere până la remedierea situației.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat, duminică, faptul că experți în drone din Ucraina vor călători în Orientul Mijlociu săptămâna viitoare. Acest lucru vine în contextul în care Kievul încearcă să obțină mai multe rachete Patriot, oferind în schimb expertiză în combaterea atacurilor cu drone iraniene. Ucraina se confruntă deja cu o lipsă de rachete PAC-3, furnizate de SUA, iar oficialii se tem că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea perturba și mai mult aprovizionarea, relatează The Independent.

UPDATE Rușii din Sankt Petersburg și Moscova au rămas fără internet brusc și fără explicații, pentru a cincea zi consecutiv. Întreruperi ale internetului mobil au fost raportate în Sankt Petersburg luni dimineață, după câteva zile de perturbări similare în Moscova, conform serviciului de monitorizare Downdetector și rezidenților locali, relatează The Moscow Times.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege prin care Rusia interzice extrădarea cetățenilor străini și a apatrizilor care luptă sau au luptat pe bază de contract, în război, de partea armatei ruse, notează Moscow Times. Legea interzice extrădarea lor în străinătate în scopul urmăririi penale sau al executării unei pedepse, conform textului publicat al legislației. Măsura protejează efectiv luptătorii străini care s-au alăturat războiului Rusiei împotriva Ucrainei de a fi predați altor țări, chiar dacă participarea la forțele armate ale unui stat străin este o infracțiune în multe jurisdicții - inclusiv în unele considerate prietenoase cu Moscova.

UPDATE Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a declarat că Bratislava ar putea „lua ștafeta de la Ungaria” dacă aprovizionarea cu petrol prin conducta Drujba nu este restabilită. Fico a condamnat, de asemenea, ceea ce a numit un comportament „de cowboy” al puterilor internaționale din Iran.Fico a declarat că Slovacia este gata să blocheze pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina după aprilie, dacă prim-ministrul maghiar Viktor Orbán pierde alegerile, iar Kievul nu reușește să reia aprovizionarea cu petrol prin conducta Drujba, scrie Euronews.

UPDATE O grupare de hackeri susținuți de Rusia a lansat o campanie cibernetică globală pentru a obține acces la conturile de Signal și WhatsApp utilizate de marii oficiali, personalul militar sau jurnaliști, au avertizat luni două agenții de informații din Olanda, scrie Reuters.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe Mojtaba Khamenei pentru numirea sa în funcția de lider suprem al Iranului, la doar o zi după anunțul oficial, a transmis Kremlinul. Vladimir Putin i-a transmis noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, un mesaj de sprijin ferm, reafirmând alianța dintre Rusia și Teheran după moartea ayatollahului Ali Khamenei și schimbarea conducerii regimului iranian.

UPDATE Ipocrizia Rusiei pare că nu are nicio limită. Dictatorul de la Kremlin avertizează cu „șfârșitul omenirii”, acuzând-ul pe Trump de încălcarea „dreptului internațional” atacând Iranul, deși rușii duc deja un război de peste 4 ani în Ucraina. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a vorbit despre o „furtună perfectă” și despre prăbușirea ordinii internaționale, acuzând în mod ipocrit Statele Unite că au declanșat, alături de Israel, un război major împotriva Iranului, aliatul Moscovei. „Au existat lucruri mai grave în istoria omenirii... dar noi nu eram în viață atunci, așa că ni se pare că sfârșitul lumii este aproape”, a declarat Dmitri Peskov, scrie NewsWeek.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că situația conflictuală din Orientul Mijlociu ar putea să se prelungească și ar putea afecta sprijinul din partea Occidentului pentru Kiev. „Sper că războiul (din Orientul Mijlociu – n.r.) nu va dura mult, nu numai pentru că îmi fac griji pentru Ucraina, ci și pentru că fiecare viață omenească pierdută sau distrusă este o tragedie. Între timp, nu vedem progrese în negocierile de pace. Dacă nu se negociază o pace durabilă sau un armistițiu în primele zile ale conflictului, există un risc mare de prelungire a acestuia”, a scris Zelenski într-o postare pe X. Liderul ucrainean a mai punctat faptul că „acest lucru va avea cu siguranță o influență asupra situației din Ucraina. Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare aeriană”.

UPDATE Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să complice și mai mult situația Ucrainei, pe măsură ce atenția politică și militară a Statelor Unite se mută către Iran. Oficialii de la Kiev se tem că noua criză ar putea reduce sprijinul occidental pentru războiul împotriva Rusiei, dar în același timp văd și o oportunitate: interesul tot mai mare pentru experiența ucraineană în combaterea dronelor iraniene Shahed, scrie The Guardian. „Când Washingtonul a început acest război, Putin a zâmbit la Kremlin. Acum poate arăta că doctrina lui – «forța face dreptatea» - era posibilă până la urmă. Lumea se schimbă”, a declarat Oleksii Reznikov, fost ministru al Apărării al Ucrainei, notează Antena3.

UPDATE Războiul din Iran a ucis sute de civili, a strămutat sute de mii, a făcut ca prețurile globale ale petrolului să crească vertiginos, a creat o criză politică pentru președintele Donald Trump și a zguduit stabilitatea din Golf. Dar pentru cel puțin o națiune, haosul a creat oportunități. Rusia a ieșit din prima săptămână a atacurilor SUA-Israel asupra Iranului ca un prim câștigător, aparent capabil să profite de efectele secundare economice și geopolitice ale războiului, în timp ce alții suportă costurile, scrie Time.

UPDATE În Republica Tatarstan din Rusia este în desfășurare o campanie publicitară în care adolescenți promovează munca de asamblare a dronelor kamikaze Shahed, folosite de forțele ruse în războiul din Ucraina. Conform publicației independente cu profil științific T-invariant, jurnaliștii au obținut o arhivă de 6,49 gigabyți cu videoclipuri promoționale intitulată „AP Boats”. În ultimii ani, termenul „boats” este utilizat în Alabuga pentru a desemna producția de drone. Campania de promovare a fost lansată de Zona Economică Specială Alabuga și școala profesională Alabuga Polytechnic, scrie Adevărul.

UPDATE Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, folosind 29 de rachete și 480 de drone, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. Țintele principale au fost infrastructura energetică din Kiev și din alte regiuni centrale, iar cel puțin șapte obiective au fost avariate. La Kiev, o rachetă a lovit o instalație de infrastructură critică, lăsând 1.905 locuințe fără încălzire. Trei persoane au fost rănite, iar fragmente de rachetă au fost găsite în mai multe cartiere ale capitalei.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică că unitățile sale de apărare aeriană au interceptat 234 de drone deasupra diferitelor părți din centrul și sudul Rusiei pe o perioadă de nouă ore, inclusiv șase drone care se îndreptau spre Moscova, informează Rador.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că Ucraina ar putea beneficia de pe urma conflictului din Orientul Mijlociu, care ar putea împiedica Rusia să coopereze militar cu Iranul. Atacurile SUA și Israelului asupra Iranului și contraatacurile Teheranului asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu, precum și asupra mai multor țări vecine înseamnă că „Iranul și Rusia nu sunt în măsură să coopereze în acest moment în domeniul rachetelor sau al industriei de apărare”, a declarat Stubb într-un interviu acordat Bloomberg.

UPDATE Steve Witkoff, emisarul președintelui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu și misiuni de pace, a declarat la bordul Air Force One că i-a transmis „cu tărie” Rusiei să nu ajute regimul din Iran să atace forțele armate americane în contextul războiului din Orientul Mijlociu, relatează The Moscow Times. Întrebat dacă a comunicat conducerii de la Moscova să nu transmită regimului Republicii Islamice Iran informații care ar putea duce la atacuri împotriva forțelor americane din Orientul Mijlociu, Steve Witkoff a răspuns: „Le-am spus cu tărie acest lucru”. Declarația a fost făcută la bordul Air Force One, în prezența președintelui american Donald Trump și a secretarului apărării Pete Hegseth.

UPDATE Ucraina a trimis drone de interceptare și o echipă de specialiști pentru a ajuta la protejarea bazelor militare americane din Iordania, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat publicației The New York Times, citat de Kyiv Independent.

UPDATE Kievul solicită Budapestei să restituie peste 75 de milioane de dolari și euro, plus lingouri de aur confiscate după interceptarea unor vehicule blindate venite din Austria. Autoritățile maghiare investighează un posibil caz de „spălare de bani”, în contextul scandalului diplomatic tot accentuat între cele două țări, din cauza blocadei ucrainene asupra petrolului rusesc.

UPDATE Slovacia va bloca fondurile Uniunii Europene destinate Ucrainei dacă premierul ungar Viktor Orban pierde alegerile viitoare, a declarat premierul slovac Robert Fico într-un discurs video pe 8 martie, notează Digi24.

UPDATE Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a oferi Ucrainei asistență financiară pentru repararea oleoductului „Drujba”, în contextul în care Ungaria și Slovacia blochează împrumutul pentru Kiev și sancțiunile împotriva Rusiei până la restabilirea livrărilor de petrol. Despre aceasta relatează Bloomberg, citat de Ukrrain.

UPDATE Un cetățean ucrainean în vârstă de 31 de ani a fost găsit sâmbătă, în jurul orei 10:30, în Suceava, după ce ar fi trecut ilegal granița, din Ucraina, la bordul unui avion de mici dimensiuni. Bărbatul a solicitat o formă de protecție temporară în România, invocând conflictul armat din țara sa, notează Suceava News.

UPDATE Sub masca unei sutane ortodoxe, Biserica Ortodoxă Rusă  (BOR) acționează în tandem cu statul rus pentru a promova voința Moscovei la nivel global. O nouă carte, „Wolves in Sheep’s Clothing: The Russian Orthodox Church’s Threat to European Security and Democracy” („Lupii în haine de oaie: amenințarea Bisericii Ortodoxe Ruse la adresa securității și democrației europene”), analizează în profunzime pericolul necontrolat reprezentat de acest far al influenței Kremlinului, notează Kyiv Post.

UPDATE Deputatul rus Vitali Milonov (Rusia Unită), 51 de ani, susținător al regimului Putin, a declarat că cel mai bun cadou de Ziua Internațională a Femeii este să rămână însărcinată, relatează agenția URA și Life. Milonov, care este vicepreședintele Comitetului Dumei de Stat pentru Protecția Familiei, Paternitate, Maternitate și Copilărie, a afirmat că cel mai bun cadou pe care un bărbat rus îl poate oferi unei femei este să o lase însărcinată: „Cel mai frumos cadou pe care îl poți oferi femeii tale este o sarcină. Fă-o să rămână însărcinată. Este cel mai memorabil dar pe care i-l poți face”.

UPDATE Kremlinul a publicat accidental, în weekend, un videoclip needitat în care Vladimir Putin transmitea urări cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. În timpul discursului său, președintele rus a fost cuprins de un acces de tuse incontrolabil. În videoclipul original, care a fost ulterior șters, Putin se oprește brusc din discursul său, se întoarce cu spatele la cameră și încearcă să-și regleze vocea, făcând un gest către cineva din afara cadrului. Președintele rus a început apoi să tușească în mod repetat, aproximativ 30 de secunde, în timp ce arăta spre gâtul său. „Știți, lăsați-mă să repet, pentru că… am gâtul puțin iritat. Da, puțin iritat. Aproape că am început să tușesc. Am vorbit mult astăzi”, spune Putin. O voce masculină din afara camerei a întrebat: „Pot să vă aduc niște apă?” Putin a încercat să recâștige controlul, dând instrucțiuni: „Nu. Să continuăm. Să ne apucăm de treabă…” Kremlinul a înlocuit ulterior clipul cu o versiune de aproape trei minute, jumătate din cea inițială, editată, care apare acum pe conturile sale oficiale de social media, scrie Gândul.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deţinătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienţii europeni dacă aceştia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantităţile de armament înregistrează fluctuaţii semnificative în funcţie de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendinţele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidenţial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiaşi cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversaţii telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluţie diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligaţie în 2008, notează BBC. Croația a devenit, aşadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.