13 martie 2026, ora 15:44

Averea magistratei de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Lilia Lupașco, care l-a condamnat în primă instanță pe Nicanor Ciochină la 7 ani de închisoare, nu va fi verificată de Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Inspectorul de integritate a constatat că „nu există indicii de depășire a cheltuielilor în raport cu veniturile obținute”.

Anterior, în luna februarie, ANI a identificat o diferență substanțială pentru perioada 1 august 2016 - 18 octombrie 2022, de 739.203 lei.

După ședința de condamnare a lui Nicanor Ciochină, acuzat că ar fi lovit mortal un copil la Boldurești, magistrata a declarat că va contesta hotărârea ANI și că a aflat despre aceasta din presă.

Potrivit actului emis de 13 martie 2026, „prezentul refuz de inițiere a controlului averii și intereselor personale în privința dnei Lilia Lupașco, judecătoare în cadrul Judecătoriei Chișinău, nu constituie impediment în valorificarea dreptului de a înainta o nouă sesizare spre examinare sau de a iniția un control în cazul intervenirii unor circumstanțe noi care nu au fost examinate. Or, la momentul emiterii prezentului proces-verbal de refuz în inițierea controlului, subiectul declarării nu a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2025, nefiind expirat nici termenul de depunere a acesteia - termen expres prevăzut la art. 6 alin.(1) din Legea nr. 133/2016”.

Într-un comentariu pentru ZdG, magistrata a explicat că, în primul caz, inspectorii de integritate au constatat un deficit de peste 700.000 de lei, „ceea ce reprezintă valoarea unui contract de arvună, în sumă de 35.000 de euro, pe care inspectorul de integritate l-a considerat nevalid și care a fost un contract anticipat al unui contract de vânzare-cumpărare”. 

Judecătoarea a reiterat intenția de a contesta actul emis de ANI în februarie și a adăugat că nu are obiecții față de actul emis pe 13 martie.

„Dacă ar fi găsit ceva, credeți-mă că nu ar fi omis…”, a afirmat Lupașco.

În 2022, Ziarul de Gardă a relatat că judecătoarea și soțul său, jurist, au pus la vânzare un apartament de lux situat într-o zonă exclusivistă a Capitalei, lângă parcul Valea Morilor, pentru aproximativ 6,5 milioane de lei.

În anunțul însoțit de mai multe fotografii ce ilustrau luxul în care locuia familia judecătoarei, se preciza că apartamentul, cu vedere spre parcul și lacul Valea Morilor, avea o suprafață de 170 de metri pătrați. Însă, un imobil cu o asemenea suprafață nu apărea în declarațiile de avere și interese ale magistratei. Apartamentul scos la vânzare era format din două unități comasate, dintre care unul fusese achiziționat, în acte, de părinții judecătoarei.

Magistrata a afirmat că familia sa a pus locuința la vânzare, deoarece avea nevoie de bani pentru a continua construcția unei case, începută în 2021, într-o suburbie a capitalei, unde, până în prezent, cheltuise deja 2 milioane de lei pentru materiale de construcție și manoperă.

După o discuție cu reporterul ZdG, în care magistrata a susținut că averea familiei sale este în deplină concordanță cu veniturile obținute, anunțul despre vânzarea locuinței a fost șters de pe site-ul agenției imobiliare.

Lilia Lupașco a fost numită judecătoare la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău, în mai 2008, pentru un mandat de cinci ani. Pe 23 mai 2013, a fost reconfirmată în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. 

În aprilie 2020, a fost desemnată să ocupe funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, până la completarea funcției conform legii.

12 martie 2026, ora 23:15

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, recunoaște că ar putea primi aviz negativ din partea Comisiei de la Veneția după aprobarea amendamentului care permite ca membrii internaționali ai Comisiei de Vetting să fie desemnați cu votul a 51 de deputați, în loc de 61. 

„Știți, noi nu avem luxul de a sta și a aștepta și a solicita. Noi am mai avut experiența. Am adoptat, ne-am asumat, am expediat. A venit opinia, dacă au spus că e de bine, am mulțumit, au spus că trebuie de corectat, am corectat. Așa stau lucrurile. Și în cazul ăsta a fost o decizie pe care noi ne-am asumat-o”, a mai declarat Igor Grosu.

Subiectul a fost discutat și aseară, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8. Deputatul Blocului „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că opoziția era gata să susțină un alt candidat, însă nu a avut posibilitatea de a vota separat. De cealaltă parte, deputatul PAS Marcel Spatari a afirmat că modificarea a fost necesară din cauza lipsei de timp pentru finalizarea reformei justiției.

„Noi am propus în comisii și în plen să fie separați acești candidați. Am fi votat pentru unul dintre ei și atunci ar fi fost deja numiți opt membri din nouă. Majoritatea guvernamentală vedea că nu va aduna 61 de voturi, trebuia să vină cu un alt candidat și am fi votat”, a declarat Ion Chicu.  

Deputatul a mai spus că adoptarea modificării, care reduce pragul de vot la 51 de deputați, reprezintă „o greșeală și un precedent prost”, motiv pentru care opoziția a sesizat Curtea Constituțională. În opinia sa, reformele majore, precum cea din justiție, ar trebui realizate cu un consens politic mai larg, pentru a nu afecta încrederea publică.

De cealaltă parte, deputatul PAS Marcel Spatari a declarat că situații similare, când pragul de vot este redus din lipsa consensului, există și în alte state europene:

„Suntem într-o cursă contra cronometru. Avem foarte puțin timp pentru finalizarea vettingului procurorilor, care a început mai târziu decât cel al judecătorilor. Suntem în urmă față de calendar și nu mai aveam timp pentru alte proceduri”.

El a recunoscut că decizia nu este una ideală, dar a subliniat că autoritățile trebuie să finalizeze reformele necesare în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cazul în care Curtea Constituțională va anula modificarea adoptată de Parlament, Spatari spune că procesul ar putea fi întârziat, iar „timpul nu trebuie pierdut”, deoarece există o „fereastră de oportunitate” pentru avansarea reformelor și apropierea de Uniunea Europeană.

TV8.md amintește că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat un amendament care permite numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor cu 51 de voturi, în loc de 61. Decizia a fost luată după ce proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor nu a întrunit numărul necesar de voturi în Parlament.

Legea a fost promulgată în aceeași zi de Maia Sandu și a intrat în vigoare pe 6 martie, după publicarea în Monitorul Oficial. Opoziția a contestat decizia la Curtea Constituțională, iar Centrul de Resurse Juridice a criticat rapiditatea adoptării amendamentului, calificând-o drept „un semnal destul de prost pentru Comisia Europeană”.

Ulterior, numirea lui Herman von Hebel în Comisia Vetting s-a lăsat atunci cu scandal și huiduieli din partea opoziției. Menționăm că anterior, acesta a fost președintele Comisiei Pre-Vetting, structură care a efectuat evaluarea extraordinară a candidaților la funcția de membri ai organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. În această calitate, în spațiul public au apărut mai multe informații care îi puneau sub semnul întrebării integritatea.