Un tremor abia vizibil, pași tot mai mici și mișcări încetinite, sunt doar câteva dintre semnele unei lupte zilnice, duse în tăcere de mulți vârstnici. Considerată adesea boala bătrâneții, Parkinsonul nu afectează doar corpul, ci schimbă profund viața, atât a celor diagnosticați, cât și a familiilor lor. Astăzi este marcată Ziua Mondială de luptă împotriva acestei maladii, o zi dedicată conștientizării și solidarității. În Republica Moldova, aproximativ 12 mii de oameni trăiesc, în prezent, cu acest diagnostic.
Boala Parkinson afectează o zonă esențială a creierului, cea responsabilă de producerea dopaminei. Atunci când acest hormon nu mai este secretat suficient, mișcările devin lente, rigide și greu de controlat. Nicolae Alexandru are 75 de ani și trăiește de opt ani cu acest diagnostic. Spune că, din ziua în care a aflat vestea, viața lui nu a mai fost la fel.
„- Medicul inițial a spus că va trece, dar după... - S-a agravat mai tare? - Da, s-a agravat. Ce să facem? Trebuie să mergem în timp cu viața. - Dar cine vă ajută pe acasă? - Pe acasă nimeni, noi singuri”, a menționat pacientul, Nicolae Alexandru.
Pensionarul are trei copii, însă toți sunt plecați peste hotare, în Italia. A rămas acasă doar cu soția, și ea pensionară. Spune că încă încearcă să se descurce prin gospodărie, dar cel mai greu nu este efortul fizic, ci neputința pe care o vede în ochii celor dragi.
„- Tot timpul se uită că tremur și nu mă poate ajuta. - Dar copii cum au reacționat? - Cum să reacționeze...- Ce v-au spus? - Să mă tratez dar cu ce să te tratezi de așa boală „ninunată”, a subliniat pacientul, Nicolae Alexandru.
De opt ani, corpul nu-i mai ascultă comenzile. Tremorul este constant, iar liniștea devine un lux. Chiar și câteva minute de repaus nu înseamnă, pentru el, odihnă adevărată.
„- E greu că tremur, iată ce, tremură piciorul. - Mereu e așa? Nu puteți să-l stăpâniți? - După ce iau pastilele, câteva ore nu mai tremură”, a spus pacientul, Nicolae Alexandru.
Dincolo de simptomele vizibile, boala Parkinson afectează și funcțiile cognitive. Pot apărea tulburări de somn, schimbări de dispoziție sau pierderea mirosului. Specialiștii spun că, de cele mai multe ori, boala apare după vârsta de 60 de ani, însă cauzele exacte nu sunt pe deplin cunoscute.
„Un alt moment este expunerea la pesticide, deci, foarte des noi bem apă din fântână dar apa din fântână, nu doar la noi în țară dar în toată lumea este contaminată din cauza pesiticidelor care vin din agricultură. Expunerea la pesticide distruge celulele care produc dopamină, această substanță din creier care dispare sau devine mult mai puțină la pacienții cu boala Parkinson”, a menționat medicul neurolog, Olga Gavriliuc.
Medicii atrag atenția că persoanele care lucrează cu substanțe toxice trebuie să folosească echipamente de protecție adecvate. Boala Parkinson rămâne o afecțiune progresivă, pentru care, deocamdată, nu există tratament curativ. Cei diagnosticați învață, zi de zi, să trăiască cu ea.
„Dacă vedem că este mai greu să ne butonăm nasturii sau mersul s-a schimbat, mai avem și alte simptome, cum este depresia, antipatia, un simptom pe care foarte mulți pacienți îl au este lipsa mirosului. Persoanele care strigă în somn, care au coșmaruri sau se bat, mulți zic, în somn, aceia au un risc mai mare să aibă boala Parkinson”, a subliniat medicul neurolog, Olga Gavriliuc.
Aproximativ 90 la sută dintre pacienții diagnosticați nu au antecedente familiale. Medicii spun că un stil de viață activ și sănătos poate reduce riscul apariției bolii. Ziua Mondială de Luptă Împotriva Bolii Parkinson este marcată anual pe 11 aprilie, pentru a crește gradul de conștientizare asupra acestei afecțiuni neurologice. La nivel global, peste 10 milioane de oameni trăiesc cu acest diagnostic.
