Astăzi este a doua zi de Paște și tot pe 13 aprilie începe Săptămâna Luminată. Deși tradițiile de Înviere sunt cunoscute și respectate de mulți oameni, obiceiurile din această perioadă sunt mai puțin știute, chiar dacă ele s-au păstrat în credința populară din generație în generație.
În a doua zi de Paște, una dintre tradițiile cunoscute este „umblarea cu pască”, adică vizitarea rudelor apropiate pentru a vesti Învierea lui Iisus Hristos. Se obișnuiește ca finii să meargă la nași cu colaci, pască și ouă roșii, iar copiii să-și viziteze părinții. La rândul lor, nașii trebuie să-i primească și să-i ospăteze pe fini, tradiția spunând că, odinioară, aceștia mergeau apoi împreună la hora satului.
Tot în această zi, potrivit tradiției, ouăle se ciocnesc „cap cu dos”. Un alt obicei cunoscut este stropitul cu apă, păstrat în amintirea readucerii la viață a fetei de evreu, care ar fi leșinat la aflarea veștii Învierii lui Iisus. Astfel, lunea, feciorii stropeau fetele din sat, iar marțea fetele îi udau pe feciori. În unele regiuni, tinerele fete erau stropite și cu parfum de către feciorii îmbrăcați în haine tradiționale, iar ele le ofereau în schimb băutură și mici daruri.
Lunea Albă este considerată ziua în care se deschid porțile Raiului și ale iertării. În credința populară, prin Învierea Domnului, Raiul se deschide pentru toate sufletele ținute în iad de la Adam până la venirea Mântuitorului, iar porțile rămân deschise până la Duminica Tomei. Tradiția mai spune că oamenii trebuie să stropească locuința cu agheasmă și să dea de băut rudelor.
Marțea Albă este privită ca zi nelucrătoare. În această zi nu se spală, nu se calcă și nu se face curat. În multe zone rurale, femeile dau de pomană pasca rămasă de la Paște și vin roșu.
Sfânta Miercure vine cu interdicții pentru femei, care nu au voie să muncească. Potrivit tradiției, munca în această zi ar aduce „nunta șoarecilor”, adică ar aduce rozătoarele în casă și lipsuri pe masă pentru restul anului.
Joia Verde este ziua în care sunt cinstite holdele, grădinile și grânele. Tradiția spune că cine muncește în această zi poate aduce asupra casei nenoroc, secetă și dăunători în livezi. Tot acum are loc și un ritual pentru morți: o persoană cară 44 de găleți cu apă, aprinde două lumânări la cele patru capete, iar apoi varsă apa în fântâna din curte.
Vinerea Scumpă sau Fântănița coincide cu sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. În credința populară, această zi este legată de legende potrivit cărora Maica Domnului ar fi construit o fântână a cărei apă devenea dătătoare de viață doar în această zi.
